PDI

ŞCOALA GIMNAZIALĂ PĂUNEȘTI
Localitatea PĂUNEȘTI, Judeţul VRANCEA
Tel./fax: 0237268116
e-mail: scoala1paunesti@gmail.com

 

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ 

ŞCOALA GIMNAZIALĂ PĂUNEȘTI

2017-2021

PLAN OPERAȚIONAL

Propunător : Prof. Frangolea Mihaela

CUPRINS

PARTEA I - DIAGNOZA	2
1.1. Argument / justificarea proiectului	2
1.2. Diagnoza mediului intern si extern	3
1.2.1. Contextul legislativ	3
1.2.2. Scurt istoric	4
1.2.3.Analiza de tip cantitativ	5
1.3. Analiza PESTE	9
1.3.1 Contextul politic	10
1.3.2. Contextul economic	11
1.3.3. Contextul social	12
1.3.4.Contextul tehnologic	13
1.3.5. Contextul ecologic	13
1.4. Analiza SWOT	13
PARTEA a II-a – STRATEGIA	16
2.1. Viziunea scolii	16
2.2. Misiunea scolii	16
2.3. Tintele strategice	17
2.4. Opțiuni strategice	17
2.5. Mecanisme și instrumente de monitorizare și evaluare	19
PARTEA a III-a – IMPLEMENTAREA STRATEGIEI	21
3.1 Planurile operationale	21

Deviza școlii ”Un copil educat și instruit - un om câștigat pentru societate”

PARTEA  I - DIAGNOZA

1.1 Argument

Evoluţia vieţii economico-sociale în România, creşterea concurenţei internaţionale pe de o parte, iar pe de altă parte integrarea tinerilor români în spaţiul european şi internaţional, fac din sintagma „învăţământul – prioritate naţională” nu un deziderat ci o necesitate stringentă a actualităţii româneşti.

Educaţia şi formarea instituţională, în unităţi de învăţământ de diferite grade, este responsabilă de pregătirea tinerilor pentru evoluţia în carieră într-o lume dinamică, în plină desfăşurare a procesului globalizării şi pentru netezirea impactului noilor tehnologii asupra societăţii. Pornind de la aceste realităţi, oferta educaţională a şcolii necesită flexibilitate şi posibilităţi de adaptare la cerinţele unei societăţi extrem de dinamice.

În această viziune, se impune un învăţământ:

l bine susţinut de societate şi pentru comunitate (alocări bugetare suficiente, sprijinul autorităţilor locale, al comunităţii);

l retehnologizat, care să asigure un flux informaţional corespunzător prin existenţa şi utilizarea unor laboratoare dotate corespunzător, accesul la comunicaţii electronice, funcţionarea reţelei informaţionale, tehnologii didactice modernizate;

l deschis, promovând egalitatea şanselor pentru a facilita dezvoltarea dimensiunii europene în educaţie la toate nivelurile şi să faciliteze accesul larg, transnaţional la resursele educaţionale din Europa;

Școala Gimnazială Păunești devine o organizaţie din ce în ce mai complexă, ce necesită un management specializat, bazat pe acumulări teoretice şi practice în acest domeniu. Directorul trebuie să devină coordonatorul şi animatorul principal al proiectelor de dezvoltare instituţională şi, împreună cu echipa sa, să formuleze politica de dezvoltare a şcolii.

Proiectul de dezvoltare instituțională, principalul instrument al politicii manageriale,reprezintă expresia concretă a echilibrului dintre reglementări şi iniţiative.

Astfel acesta:

ü are caracter anticipativ (imaginează modalităţi de acţiune în contexte noi, adesea imprevizibile) şi valoare strategică,

ü întăreşte parteneriatele interne şi externe ale şcolii(comunitate locală: părinţi, autorităţi locale, agenţi economici, diferite componente ale societăţi civile) ;

ü favorizează creşterea încrederii în capacităţile, capabilităţile şi forţele proprii;

ü însumează responsabilităţile în care este nevoie de cunoaştere, încredere, consecvenţă şi personalitate

ü este un instrument centrat pe problemele-cheie ale şcolii, care sunt definitorii pentru politica sa de dezvoltare.

ü îmbunătățește calitatea educațieiși a instruirii oferite de școală

Proiectul de dezvoltare instituțională trebuie să constituie premisa unor activităţi reuşite. Pentru aceasta este importantă o gestionare eficientă a proiectului prin:

-            organizarea şi coordonarea echipelor de lucru, prin valorizarea membrilor organizaţiei, recunoaşterea şi încurajarea resurselor de care dispun, prin evidenţierea reuşitei şi contribuţiei fiecăruia, prin asigurarea unui climat optim;

-            luarea deciziilor şi implicarea echipelor în această activitate, precum şi delimitarea clară a responsabilităţilor în această privinţă;

-            o bună circulaţie a informaţiei între echipele şi partenerii proiectului, asigurarea transparenţei întregului proiect şi a derulării sale.

În ultimă instanţă, PROIECTUL DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ reprezintă un instrument prin care directorul şi echipa sa de conducere gestionează o politică proprie de schimbare şi dezvoltare a şcolii.

1.2 Diagnoza mediului intern și extern

1.2.1. Context legislativ

Legile şi documentele care stau la baza elaborării P.D.I.
Acest Proiect de dezvoltare instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele acte normative:
 Legea 1-2011, Legea educaţiei naţionale;
 Ordinele, notele, notificările şi precizările M.E.N;
 Programul de Guvernare pe perioada 2003 – 2016, capitolul Educaţie;
 LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;
HOTĂRÂRE de GUVERN nr. 21/10.01.2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
 HOTĂRÂRE DE GUVERN nr. 22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie;
 Standarde de referință și indicatori de perfomanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar;
 Obiectivele Strategiei Europa 2020, capitolul IV. Educație;
 Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar
 Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
 Ordin 3638/ 27.03.2012 Aprobarea standardelor de formare continuă a persoanelor cu funcții manageriale;
 OMECTS nr. 3545/2012 Adoptarea politicii în managementul educațional preuniversitar.
 Ordinul MECI nr. 5132 / 2009 privind activităţile specifice funcţiei de diriginte.

1.2.2. Scurt istoric

Elemente de identificare a unității școlare

·                Titulatura oficială a şcolii:

Şcoala Gimnazială Păunești Adresa: Păunești, Strada Principală, com. Păunești- Vrancea Personalitate juridică : 22.11.2007

·      Tipul şcolii: gimnazială, cursuri de zi Telefon/fax 0237/268116

E-mail: scoala1paunesti@gmail.com Limba de predare: română

Comuna Păuneşti este una dintre cele mai mari aşezări rurale din Vrancea, având şi o istorie demonstrată documentar de aproape 400 de ani. Una dintre cele mai vechi menţiuni documentare, aflată în ,, Catalogul documentelor moldoveneşti din arhiva istorică centrală a statului”, prezintă o pricină judecată de pârcălabul de Putna, Dabija, în care Vicol din Păuneşti se judecă pentru o moşie cu un anume Vasile Vântul.

,,Tezaurul toponomic al României” trece în evidenţă schimbările prin care a trecut satul Păuneşti de atunci din punct de vedere administrativ, fiind încadrat, pe rând, în ocina Răcăciuni, Trotuşului, Răcăciuni şi Zăbrăuţi. Din 1864 e menţionată comuna Păuneşti din ţinutul Putna, plasa Zăbrăuţi, în prezent în judeţul Vrancea .

Păuneştenii sunt alcătuiţi astăzi din 4patru sate unite (Bostăneşti, Novăceşti, Scurta şi Surlea) şi un sat aflat la circa 3 km Nord, Viişoara. Aceasta este, de altfel, după Păuneşti, cel mai vechi dintre satele comunei, anterior numindu-se Boul sau Slobozia Boului.

Poziţia geografică a comunei plasează Păuneştii în Sucarpaţii de Curbură, zona de dealuri joase care fac trecerea spre Culoarul Siretului şi Câmpia Română . Această poziţie este deosebit de favorabilă locuirii umane prin terenurile joase prielnice culturilor cerealiere dar şi mai înalte favorabileculturii viţei de vie şi pomilor fructiferi. Dacă la acestea adăugăm şi vecinătatea pădurii, clima temperată, aerul şi apa de o foarte bună calitate, se observă cum condiţiile de locuire oferite de comună sunt printre cele mai bune.

Conform recensământului din 1897 Păuneştii aveau 3938 locuitori, aproape în totalitate români. Astăzi populaţia comunei, aşa cum reiese de la ultimul recensământ, este de aproximativ 5800 de locuitori, în scădere însă după exodul masiv la muncă în străinătate de după 1989.

Ocupaţiile de bază ale locuitorilor au fost legate de agricultură: cultivarea plantelor, în special cereale, viţa de vie şi pomi fructiferi şi creşterea animalelor. Dezvoltarea economiei a dus la diversificarea ocupaţiilor, acum numeroşi locuitori fiind antrenaţi în construcţii, comerţ, transporturi, învăţământ şi administraţie. Plecarea masivă în străinătate, mai ales în Italia şi Spania, a contribuit la creşterea generală a nivelului de trai şi la diversificarea activităţilor economice, având însă şi urmări negative pe planul relaţiilor sociale, scăderea interesului pentru educaţie, indisciplina şcolară şi creşterea abandonului şcolar.

În ceea ce priveşte ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor comunei- prelucrarea lânii,  prelucrarea lemnului, albinăritul, artizanatul- majoritatea sunt în declin sau chiar pe cale de dispariţie. Dintre obiceiurile şi tradiţiile populare renumite sunt măştile de Anul Nou şi parada lor din centrul comunei, şi acestea fiind în declin evident.

 Problemele cu care se confruntă şcolile din comună sunt cele generale ale şcolilor din mediul rural şi ale învăţământului românesc de după 1989: scăderea interesului pentru invăţătură, indisciplina, creşterea abandonuluişcolar, scăderea populaţiei şcolare. Reîntoarcerea tinerilor plecaţi în străinătate, modernizarea şcolilor şi perspectiva creşterii economice, sunt elemente care conduc spre remedierea multora din neajunsurile învăţământului menţionate anterior.

1.2.3. Analiza de tip cantitativ

Resurse umane

            În anul şcolar 2015-2016 şcolarizăm un număr de 427 de elevi şi 118 preşcolari. Elevii provin din satul Viișoara și comuna Păunești . Aceştia sunt repartizaţi în 6 grupe de grădiniţă, 12 clase la ciclul primar şi în 11 clase la ciclul gimnazial. Planul de şcolarizare fiind îndeplinit în proporţie de 100%, elevii fiind distribuiţi pe clase astfel:

PREŞCOLARI/ELEVI
Anul 2015-2016
Preşcolari            CLASA:          Grupa mica          Grupa mijlocie         Grupa mare           Total
                      Număr copii :                38                          39                           41                      118

Învăţământ primar: CLASA:    Pregătitoare            I           a II-a        a III-a     a IV-a          Total
                   Numărelevi  :               37                44            52            34            39                206

Învăţământ gimnazial: CLASA :          a V-a       a VI-a        a VII-a       a VIII-a                  Total
                    Număr elevi:                       59            45              55               62                         221

Se constată o scădere a numărului de elevi în ultimii 3 ani școlari:
An şcolar:                                 2013-2014             2014-2015          2015-2016
Număr de elev+preşcolari:             612                      593                        545

Realizând o prognoză pe următoarii 2 ani, am contatat că va urma o scădere continuă a numărului de elevi:
An şcolar:                                  2016-2017            2017-2018
Număr de elev+preşcolari:           527                          489

Anul 2016-2017
Preşcolari: CLASA:              Grupa mica         Grupa mijlocie         Grupa mare            Total
Numărcopii:                                32                           35                        46                  113          

Învăţământ primar: CLASA:    Pregătitoare            I           a II-a        a III-a     a IV-a          Total
                     Număr elevi  :               34                 39           46              51           34              204

Învăţământ gimnazial: CLASA :          a V-a       a VI-a        a VII-a       a VIII-a                  Total
                     Număr elevi:                       38            61              49               62                         210

Anul 2017-2018
Preşcolari: CLASA:               Grupa mica         Grupa mijlocie           Grupa mare           Total
Număr copii:                               25                         32                              38                       95

Învăţământ primar: CLASA:    Pregătitoare            I           a II-a        a III-a     a IV-a          Total
                     Număr elevi  :               42                 34           39              46           51              212

Învăţământ gimnazial: CLASA :          a V-a       a VI-a        a VII-a       a VIII-a                  Total
                     Număr elevi:                       34            38              61               49                        182

Personal didactic
            În anul școlar 2015-2016 procesul instructiv-educativ este asigurat de o echipă didactică calificată, formată din 36 cadre didactice.
Distribuţia după statut a personalului didactic angajat: Personalul didactic angajat
                                                       Total           Preşcolar         Primar           Gimnazial
Titulari ai şcolii                               30                   5                     10                    15
Detaşaţi din alte unităţi                    1                    0                       0                      1
Suplinitori calificaţi                         3                    1                       2                      1
Suplinitori necalificaţi                     1                     0                      0                      1
Personal didactic asociat/pensionari 1                    0                      0                      0
TOTAL                                            36                   6                      12                   18

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:
Personalul didactic angajat            Total             Preşcolar         Primar         Gimnazial
Gradul I                                            21                  4                       8                       9
Gradul II                                           6                    1                       2                       3
Definitivat                                         4                    0                       0                       4
Debutanţi                                           5                    1                      2                        2
TOTAL                                           36                    6                      12                     18

Distribuţia în funcţie de vechime a personalului didactic angajat:
Vechime          0-3 ani  3-6 ani   6-10 ani   10-15 ani  15-20 ani  20-25 ani    25-30 ani 30 ani
în învăţământ          0           3             2                7               1               2                 1                 3
în unitate             7           1             1                3               2               1                 0                 2

            Din datele prezentate rezultă că școala noastră dispune de un corp didactic bine pregătit, având majoritatea gradul didactic I și II, colegii debutanți fiind sprijinți și îndrumați într-un cadru propice dezvoltării lor profesionale.

Personal didactic auxiliar și nedidactic
Personal didactic auxiliar
 Total posturi                  Secretar             Administrator financiar              Bibliotecar
          1                                1                                     1                                         1

Personal nedidactic
Total posturi                  Îngrijitor şcolar             Şofer                    Muncitor/fochist
          6                                 5                                 -                                     1
            Personalul didactic auxiliar și nedidactic asigură corespunzător necesarul activităților ce trebuie  desfășurate.

Resurse materiale

            Activitatea de instruire şi educare a elevilor din învățământul gimnazial se desfăşoară în 2 corpuri de clădire. Un corp de clădire cuprinde 11 săli de clasă, cancelarie, cabinet director- secretariat, laborator de informatică, laborator fizică-chimie, iar în corpul B funcționează și își desfăşoară activitatea şi 2 clase de gimnaziu plus C.D.I. Şcoala este prevăzută cu apă din sistemul de alimentare comunală, încălzire centrală pe lemne, iluminat natural şi artificial.
            Sălile de clasă sunt dotate cu mobilier nou şi videoproiectoare în fiecare clasă, iar procesul de predare - învăţare se desfăşoară şi prin folosirea şi a celor 24 de calculatoare din laboratorul de informatică.

Învățământul primar își desfășoară activitatea în alte 3 corpuri de clădire având 12 săli de clasă dotate cu mobilier nou, videoproiectoare, calculatoare, xerox fiind asigurate condițiile de desfășurare a activităților instructiv-educative (apă din sistemul de alimentare comunală, încălzire centrală pe lemne, iluminat natural şi artificial)

Învățământul preșcolar beneficiază de alte 3 corpuri de clădire având șase săli de clasă dotate cu mobilier adecvat vârstei în care există dotare corespunzătoare.
                        De asemenea, la nivelul şcolii există materiale sportive şi materiale didactice noi pentru laboratorul de fizică, chimie şi biologie. Toate corpurile de cladire sunt dotate cu fax şi internet din luna mai 2006 şi conectate la internet prin două reţele diferite.
            Resurse informaţionale:  Fond carte 10500 volume în 2016  Colecţia de periodice  Tribuna învăţământului  Monitorul Oficial  Internet Resurse financiare

Surse de finanţare:  bugetul local - Consiliul Local Păunești  bugetul de stat  venituri proprii  mici sponsorizări- donaţii  venituri extrabugetare – 7 Ha teren agricol în arendă

Analiza de tip calitativ

 Rezultatele elevilor la sfârșit de an școlar

                        În anul şcolar 2015-2016, procesul de învăţământ s-a desfăşurat în program de dimineaţă.
Statistic, din cei 427 elevi înscriși la începutul anului școlar 2015-2016, la sfârşitul anului şcolar au rămas 414, ceea ce reprezintă un procent de 96 %.
Prin comparaţie, situaţia privind promovabilitatea în ultimii 3 ani şcolari este următoarea:
                                    2013-2014                 2014-2015            2015-2016
TOTAL ȘCOALĂ         98,38                        93,6%                     93,1%
            Se constata o scadere a procentului de promovabilitate iar in ultimii 2 ani o mentinere a acestuia.
 Prin comparaţie, situaţia privind repetenţia şi abandonul şcolar în ultimii 3 ani şcolari este următoarea:

                               2013-2014             2014-2015           2015-2016
Repetenţi situaţie şcolară          4                           10                          9
PROCENT                               1,25%                  1,18%                   2,07%

            Se constată că în cei 3 ani numărul elevilor repetenţi este mai mare.Se observă că în anul şcolar 2014-2015 procentul elevilor repetenti este mai mare ca urmare a abandonului scolar, deci nu au frecventat cursurile. În aceste condiţii, este necesar a fi făcute demersuri pentru aducerea acestor elevi la şcoală ăn vederea finalizarea cursurilor obligatorii.
            Abandonul școlar și neșcolarizarea sunt fenomene care au apărut şi în unitatea noastră în ultimul an şcolar din cauza unor factori obiectivi:
- familii dezorganizate, fără venit sau cu venituri foarte mici;
- folosirea copiilor la diverse munci;
- refuzul unor părinți de a-și școlariza copiii.

Prin comparaţie, situaţia privind numărul absenţelor în ultimii 2 ani şcolari este următoarea:

An şcolar :      Nr elevi     Nr total de absenţe       Nr absenţe motivate       Nr absenţe nemotivate
2014-2015             490                    7020                             2547                                   4473
2015-2016              427                    7881                             2565                                   5316
 Numărul total de absențe înregistrate în anul școlar 2014-2015 este de 7020, din care 2547 motivate și 4473 absențe nemotivate, 1118 absențe au fost înregistrate de cei 3 care nu au frecventat deloc şcoala. Deci, elevii care au frecventat cursurile au înregistrat 1516 absențe. Se constată o creștere a numărului de absențe în anul școlar 2015-2016.

Rezultatele elevilor la examenul de evaluare națională
REZULTATE LA EVALUAREA NAŢIONALĂ 2016
Disciplina   Elevi înscrişi     Prezenţi      Cu note peste5 și=5/sub 5  Procent depromov.
Lb. română          46                     46                    34/12                            73.90%
Matematică           46                     46                    21/25                             45,00%
           

Rezultate Evaluarea Naţională: 46 elevi înscrişi având 63% promovabilitate. Procentul de promovabilitate de 63% este mediu, iar timpul petrecut la orele de la clasă şi pregătirea suplimentară cu profesorul în afara orelor de curs nu suplineşte munca individuală pe care ar trebui să o aibă orice elev în cazul în care se doreşte un progres.
            Simulările date, două la număr au arătat situaţia reală a elevilor şi ne-au determinat să intensificăm orele de lucru suplimentar la matematică şi limba română.

Mediul de provenienţă a elevilor: elevii provin din familii cu pregătire medie, iar pregătire superioară cazuri izolate.
Prin comparaţie, situaţia privind promovabilitatea, pe scoala, în ultimii 3 ani şcolari este următoarea:
Procent de promovabilitate          2011-2012            16,6%
Procent de promovabilitate          2012-2013             66,6%
Procent de promovabilitate           2013-2014            22,2%

Cultura organizațională

Se caracterizează printr-un ansamblu de trăsături având ca valori dominante cooperarea, munca în echipă, respectul reciproc, atașamentul față de copii, atașament față de profesie, entuziasm și dorință de afirmare.

Regulamentul de ordine interioară a fost elaborat prin consultarea tuturor factorilor intersați și respectarea normelor din Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar. În conținutul Regulamentului de ordine interioară sunt cuprinse norme privind activitatea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului didactic auxiliar și a personalului nedidactic.

În ceea ce privește climatul organizațional putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism și angajare, relațiile dintre cadrele didactice fiind colegiale, de respect și de sprijin reciproc.

Directorul școlii colaborează bine cu membrii colectivului, ține seama de sugestiile acestora și ia decizii cu privire la reducerea disfuncțiilor semnalate în activitatea școlii. Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă și în conduita cadrelor didactice.

1.3. Analiza PESTE

            Când ne referim la mediul extern, avem în vedere următorii factori: legislativi, economici, socio-culturali, demografici şi factorii contextuali ai organizaţiei educaţionale. Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici, care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea înstructurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene.           Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea, este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor.

Factorii legislativi
            Legea Educaţiei Naţionale, publicată pe 10 ianuarie 2011 în Monitorul Oficial, aduce schimbări majore pe următoarele componente ale sistemului educaţional preuniversitar:

Structura învăţământului preuniversitar
            S-au reconfigurat ciclurile de studii, instituindu-se învăţământul obligatoriu de la vârsta de şase ani, prin introducerea clasei pregătitoare în structura învăţământului primar.

 Curriculum-ul naţional
            Conform noii legi, curriculum este tratat transdisciplinar, se pune accent pe competenţe: comunicare în limba română/limba maternă, comunicare în limbi străine, matematică, ştiinţe şi tehnologie, digitale, de utilizare a tehnologiei informaticii, sociale şi civice, antreprenoriale, de sensibilizare şi de expresie culturală, de a învăţa să înveţi.
     Examenele naţionale
S-au introdus: examene transdisciplinare, portofoliul educaţional şi probele de admitere specifice unităţii şcolare, evaluarea competenţelor elevilor la fiecare doi ani (II, IV, VI)

Consiliul de administraţie din şcoală, este constituit atât din cadre didactice, cât şi din un reprezentant al primarului, reprezentanţi ai consiliului local, reprezentanţi ai părinţilor.

Finanţarea învăţământului
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.
            Statutul cadrelor didactice
            Statutul elevului
            Relaţia şcoală-familie/comunitate capătă o nouă dimensiune prin formalizarea acesteia, odată cu încheierea unui contract educaţional între unităţile de învăţământ şi părinţi. Este încurajată implicarea părinţilor în deciziile şcolii, fiind reprezentaţi în mod semnificativ în Consiliile de Administraţie, în Comisia de Evaluare si Asigurare a Calităţii.

            1.3.1. Contextul politic

            Cadrul legislativ, specific învăţământului preconizează descentralizarea şi autonomia sistemului de învăţământ - Planul strategic al Ministerului Educaţiei Nationale cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă, accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene;
            Oferta politică a Guvernului României în domeniul educaţiei este concentrată în jurul următoarelor obiective:

·         apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ Strategia de dezvoltare a judeţului Vrancea 2007-2013 si 2014-2020, Strategia de dezvoltare a regiunii N-E pentru perioada 2007-2013 si 2014-2020;

·         deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi consiliere;

•  liberalizarea unor sectoare, şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor, achiziţiile de material didactic, programe de formare a personalului);
• existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele europene şi internaţionale;
• descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ;
• dezvoltarea instituţională a educaţiei permanente;
•  sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele europene - programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem educaţional informatizat);
• finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi - Programul guvernamental „Lapte - Corn", Programul „Euro 200".
• existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională
•  cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale.

Procesul de învăţământ din Școala Gimnazială Păunești se desfăşoară pe baza legislaţiei generale şi a celei specifice sistemului de învăţământ preuniversitar, având în atenţie toate actele normative din domeniu, notificările şi ordinele emise de M.E.N. şi de I.S.J. Vrancea
            Politica educaţională propusă de şcoala noastră este pe deplin în concordanţă cu politica educaţională naţională, în care învăţământul este o prioritate naţională, cu Reforma învăţământului din România şi nu este aservită partidelor politice care se succed la guvernare, ci serveşte educaţiei tinerei generaţii pentru a deveni cetăţeni europeni, capabili să se integreze într-o societate dinamică, imprevizibilă şi în spaţiul transnaţional.

1.3.2. Contextul economic

                        Prezentul proiect de dezvoltare instituţională trebuie să se integreze în cadrul reformei învăţământului preuniversitar, prioritară fiind refacerea legăturilor fireşti dintre şcoală şi comunitate având în vedere că „produsele educaţionale” vor deveni actori activi şi pe scena comunităţii locale, capabili să acţioneze responsabil şi competent pentru binele personal şi pentru binele comunităţii.
            Tendinţa de globalizare şi internaţionalizare a educaţiei, are ca efect certificarea calităţii produselor nu prin volumul de muncă, ci prin inteligenţa încorporată în produs. O consecinţă a acestui fapt va fi libera circulaţie a valorilor, a elevilor, a cadrelor didactice, a tuturor celor care se vor impune pe piaţa calităţii.
            Școala Gimnazială Păunești este situată în centrul satului. Aproximativ 90% dintre elevii școlii la terminarea ciclului gimnazial urmează cursurile școlilor din oraşul Adjud , licee teoretice și tehnologice, școli profesionale. Cel mult 10% dintre absolvenţi îşi continuă studiile la licee din Focșani și Bacău.
            În unitatea noastră şcolară există mulţi elevi cu o situaţie materială modestă, acest lucru împiedicându-i să-şi manifeste interesul pentru şcoală. Elevii școlii beneficiază de manuale gratuite, rechizite gratuite și ajutorul de 200 euro pentru achiziționarea unui calculator.
Interesul agenţilor economici pentru acordarea de donaţii sau pentru sponsorizări instituţiilor de învăţământ preuniversitar este, în continuare, foarte scăzut, spre zero. Fondurile de bază sunt asigurate de Bugetul Consiliului local şi de M.E.N. prin I.S.J. Vrancea.
La ora actuală, la nivelul comunei sunt înregistraţi agenţi economici:
AGENŢI ECONOMICI      NR.
societăţi comerciale S.R.L.        7
instituţii cooperative                  -
persoane fizice                          12
Zona este specifică pentru cultivarea de: cereale boabe, cartofi, floarea soarelui, fructe, viţă de vie, alături de creşterea animalelor mai ales ovine, porcine şi bovine.
Fondul funciar al comunei se prezintă astfel : Teren agricol Suprafaţă(ha)
teren arabil        Păşuni           Fâneţe          Vii           Livezi      TEREN NEAGRICOL SUPRAF(HA)
    3100                620                  1           922              62                               62

păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră: Ape  Drumuri  zone construite (intra si extravilan)
    2797                                                         38       177                    185
terenuri neproductive
           19
Populaţia comunei se ocupă în proporţie foarte mare cu agricultura şi creşterea animalelor.

1.3.3. Contextul social

            Elevii școlii noastre sunt copiii locuitorilor din Păunești și Viișoara. Sunt și elevi care merg să studieze în ciclul primar sau gimnazial la școlile din Adjud.
Problemelor sociale li se acordă atenţie sporită la nivel local şi naţional, iar programele de combatere a violenţei, a consumului de droguri şi de alcool şi-au dovedit eficienţa.

Factori sociali: fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţii de învăţământ;  creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea ratei infracţionalităţii în rândul tinerilor, creşterea ratei divorţialităţii;  oferta educaţională adaptată intereselor elevilor;  aşteptările comunităţii de la şcoală;  rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare instituţională;  cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii educaţionale.
Comuna Păunești este situată la 15 km de orașul Adjud şi 40 km de oraşul Focșani, având o populație de aproximativ 5800 de locuitori. Potențialul economic este dat de agricultură, viticultură și pomicultură, activități comerciale. Puțini dintre locuitorii satului merg la serviciu în Adjud și Focșani.
Aspecte demografice
Evoluţia demografică: ANUL         NR.LOCUITORI
                                      2000                      5100
                                      2006                      5600
                                      2015                      6575
            Din analizele studiului efectuat de Primăria comunei Păunești, reiese că numărul de locuitori este în creștere pe când numarul de elevi in scădere.

1.3.4. Contextul tehnologic

                        Tehnologia are un rol foarte important în asigurarea calităţii şi a eficientizării procesului de învăţământ. Forma cea mai importantă a contextului tehnologic o reprezintă tehnologia informatică. În acest sens încercăm să motivăm toate cadrele didactice pentru a urma cursuri de perfecţionare şi de operare PC. Școala dispune de un laborator cu 40 calculatoare. În cancelarie este un calculator conectat la internet și un multifuncţional care deservesc cadrele didactice. În fiecare sală de clasă din corpul A (unde funcţionează 9 clase de gimnaziu) există un calculator conectat la internet. De asemenea sunt şi două multifuncţionale la care se realizează material suplimentar pentru activitățile didactice și extrașcolare. De asemenea în corpul B undefuncționează CDI exista un calculator și o multifuncțională. Fiecare clasă este dotată cu videoproiector existând și conexiune la internet.
Şcoala este situată la drum judeţean ( D.J. 252), asfaltat.
            Comuna este conectată la reţeaua de apă iar pentru canalizare există proiecte în acest sens.

1.3.5. Contextul ecologic

                        Programul naţional de protecţie a mediului devine din ce în ce mai important într-un spaţiu afectat în permanenţă de poluare. Apreciem că orice proiect care sprijină protecţia mediului este bine venit şi că educaţia ecologică trebuie să devină o componentă fundamentală în educarea tinerilor.
            Împreună cu elevii organizăm activități de igienizare în curtea şcolii, în apropierea acesteia, dar şi în comună. S-au plantat pomi, s-au semănat iarbă şi flori. Vom continua să organizăm întâlniri cu reprezentaţi ai unor ONG-uri și fundații ce desfășoară activităţi de informare a elevilor cu privire la bolile secolului și pericolele care atentează la sănătatea lor.
           

  1.4 Analiza SWOT

PUNCTE TARI:

-  Nucleul de cadre didactice bine pregătite profesional;

-  Cadre didactice titulare calificate, majoritatea cu gradul didactic I şi II.

-  Preocuparea cadrelor didactice pentru pregătirea continuă prin grade didactice şi cursuri de perfecţionare în specialitate şi pedagogie;

-  Interesul cadrelor didactice pentru un învăţământ modern

-  Pentru fiecare nivel de şcolarizare, cadrele didactice  dispun  de întregul material curricular (planuri de învăţământ şi programe şcolare).

- Utilizarea curentă în procesul de învăţământ a echipamentului informatic

- Rezultate bune la concursurile şi olimpiadele şcolare;

- Pregătire suplimentara şi metode de lucru diferenţiate pentru pregătirea examenului de evaluare națională;

- Comisii active la nivelul şcolii;

-Numeroase activităţi extraşcolare şi extracurriculare organizate în şcoală şi în afara ei;

- Colaborarea bună cu autorităţile locale în realizarea activităţilor, asigurarea resurselor financiare necesare, asigurarea securităţii în şcoală ş.a.

-       Climat și măsuri de securitate eficiente în școală;

-       Disciplina în muncă a cadrelor didactice;

-       Dedicarea corpului profesoral;

PUNCTE SLABE:

-  Insuficienta implicare a părinţilor în problemele şcolii;

-  Absenteism şi abandon şcolar;

-  Spaţiul şcolar în totalitate ocupat cu săli de clasă;

-  Cadru restrâns de resurse pentru motivarea financiară a cadrelor didactice;

-  Nivel social şi material scăzut al familiilor de provenienţă ale elevilor;

-  Inexistenţa unei săli de sport;

-  Resurse financiare limitate;

-  Rezultate medii la examenul de evaluare națională, chiar dacă procentul a fost puţin mai mare decât în anul şcolar anterior;

-  Instabilitatea legislativă şi a curriculumului în sistemului de învăţământ;

-  Distribuția inegala către cadrele didactice a unor sarcini de natură administrativă sau extracurriculară;

      -  Elevi care dovedesc lipsă de preocupare și de interes pentru învățătură

OPORTUNITĂŢI

- Disponibilitatea şi responsabilitatea instituţiilor comunităţii locale de a veni în sprijinul şcolii;

-  Colaborare instituţională bună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic şi CJRAE;

- Existenţa programelor de formare a cadrelor didactice, propuse de MEN, universităţi şi CCD.

- Acorduri de parteneriat

AMENINŢĂRI

- Interesul tot mai slab al elevilor pentru şcoală;

- Situaţia socio-economică precară a familiilor din care provin unii copii/ elevi;

- Spor demografic negativ;

- Deteriorarea mediului socio-economic, familial;

- Lipsa de motivare în învăţare a unor elevi;

- Procentul mare de elevi rămaşi singuri sau în grija bunicilor sau a altor rude,

deoarece părinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate

- Sistem legislativ instabil şi inconsecvent;

- Modificările operate de M.E.N  în organizarea şi desfăşurarea procesului instructiv-educativ, privind noul plan cadru şi noile programe şcolare

- Motivaţia financiară scăzută a personalului, în condiţiile introducerii noilor reglementări privind salarizarea, odată cu dispariţia unor forme de stimulare profesională consacrate (salarii de merit, premii trimestriale şi anuale, sporuri etc.)

- Migrarea elevilor care au finalizat invățământul primar către Colegiul Național ”Emil Botta” Adjud

Analiza mediului extern şi a mediului intern al şcolii conduc spre următoarele aspecte principale care necesită dezvoltare:

• Atragerea şi implicarea elevilor într-o măsură mai mare în procesul de învăţământ prin utilizarea unor metode de predare şi evaluare centrate pe elev;

• Utilizarea eficientă a bazei materiale de care dispune şcoala;

• Creşterea motivaţiei elevilor pentru a participa la activităţi extraşcolare şi de educaţie durabilă;

• Implicarea mai mare a părinţilor în viaţa şcolii;

• Creşterea calităţii procesului de învăţământ cu implicarea responsabilă a tuturor factorilor, beneficiarilor direcţi, indirecţi şi prestatorilor de servicii educaţionale;

• Continuarea implicării şcolii în derularea de proiecte şi parteneriate;

• Asigurarea de şanse egale pentru toţi elevii şcolii;

• Creşterea numărului de cadre didactice care aplică învăţarea centrată pe elev;

• Întreţinerea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi a resurselor materiale;

• Identificarea de noi surse de finanţare, inclusiv nerambursabile;

• Prevenirea şi combaterea eşecului şcolar, a violenţei şcolare şi a absenteismului prin derularea de programe de consiliere şi sprijin în favoarea familiilor/elevilor;

• Orientarea şi consilierea privind cariera;

• Promovarea imaginii şcolii la nivelul comunităţii locale şi zonale;

•Identificarea prin şefii comisiilor metodice a nevoilor de formare a cadrelor didactice şi monitorizarea satisfacerii acestora de către oferta instituţiilor abilitate.

•Sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere de calitate pentru diminuarea absenteismului şi abandonului şcolar

•Asigurarea unor programe de pregătire suplimentară adaptate nivelului de dezvoltare intelectuală al elevilor.

PARTEA a II-a - STRATEGIA

2.1. Viziunea școlii

 ŞCOALA GIMNAZIALĂ PĂUNEŞTI își propune să demonstreze că este o școală model  recunoscută pe plan local şi nu numai, pentru:                  

- o înaltă calitate şi un profesionalism deosebit al activităţii instructiv-educative desfăşurate în unitatea noastră;

- puternica motivaţie,  angajare şi aptitudini profesionale din partea corpului profesoral şi al elevilor;

- climatul intelectual oferit ca suport pentru elevi şi profesori;

- dezvoltarea de relaţii de colaborare cu toţi reprezentanţii comunităţii locale.

2.2. Misiunea școlii

Şcoala noastră este locul unde fiecare elev va fi stimulat să identifice și să-și dezvolte capacităţile intelectuale, morale, civice și de lucru în echipă pentru a fi capabil să se adapteze unei societăți dinamice și să-și aleagă viitorul cel mai potrivit.

Climatul educațional al școlii este bazat pe performanță, competiție transparentă și onestă, pe dezvoltarea individuală a fiecărui elev și asigurarea egalității de șanse prin educație.

Dezvoltarea interesului pentru educație și formare permanentă în sensul promovării unui învățământ modern, deschis și flexibil reprezintă una din misiunile importante ale școlii noastre.

Obiectivele prioritare constau în:

- creșterea calității actului educațional

- valorificarea la maximum a resurselor umane

- dezvoltarea personală a elevilor din perspectiva învățării permanente

- dezvoltarea unui parteneriat educativ eficient prin participarea la acțiuni comunitare, prin consultarea și atragerea părinților și elevilor, prin colaborarea cu factori educativi locali și regionali.

2.3. Țintele strategice

1. Eficientizarea activităţii prin perfecţionarea şi formarea continuă a personalului didactic,care să conducă spre obţinerea de performanţe la Evaluările Naţionale, olimpiade şcolare şi concursuri.

2. Promovarea învăţării prin implicarea activă a elevilor în scopul dezvoltării abilităţilor personale, a muncii în echipă şi a adaptării la situaţii schimbătoare prinutilizarea mijloacelor şi tehnicilor moderne de informare, învăţare şi comunicare.

3. Optimizarea relaţiei şcoală-familie, școală-comunitate locală prin implicareainstituţiilor localeîn vederea dezvoltării de parteneriate educaţionale cu scopuleficientizăriii procesului instructiv educativ

2.4. Opțiuni strategice

1.Dezvoltare curriculară;

-adecvarea ofertei educaţionale a şcoliila solicitările comunităţii,

-promovarea noilor tehnologii de informare, a relaţiilor deschise, a tehnicilor de comunicare, negociere şi participare

2.Dezvoltarea resurselor umane ;

-programe de formare a cadrelor didactice pentru comunicare, negociere şi participare ;

- formarea cadrelor didactice în domeniul managementului de proiect ;

-programe comune cu alţi parteneri, de formare metodică în domeniu, utilizarea metodelor moderne de prevenire a eşecului şcolar ;

-promovarea spiritului de disciplinăşi de respectare a legislaţiei în vigoare,

-programe speciale pentru elevii capabili de performanţă şi pentru elevii care au dificultăţi de învaţare.

          -crearea unui climat de muncă pentru a asigura fiecărui elev posibilitatea de a atinge performanţa dorită şi a egalizării şanselor.

         -realizarea unui învăţământ incluziv (de asigurare a egalităţii  de şanse in educaţie şi  de

sprijinire a elevilor din grupuri sociale defavorizate, respectiv a celor cu cerinţe educaţionale speciale).

        -atragerea şi menţinerea în şcoală a tuturor copiilor de vârstă şcolară pe parcursul întregului an şcolar;

3.Atragerea resurselor materiale şi financiare ;

-identificarea de noi resurse extrabugetare ;

-negocierea de contracte avantajoase privind achiziţiile şi proiectele de investiţii

 -întreţinerea la standarde maxime a funcţionalităţii instalaţiilor și echipamentelor.

4.Dezvoltare organizaţională şi relaţii comunitare.

-imbunătăţirea imaginii şcolii în comunitatea locală prin derulare de parteneriate, proiecte educaționale și concursuri școlare;

           -promovarea rezultatelor bune în comunitate.

           - implicarea partenerilor în viața școlii.

2.5. Mecanisme şi instrumente de monitorizare şi evaluare

1. Monitorizarea internă

NR.	ACŢIUNEA	RESPONSABIL	PARTENERI	TERMEN	ÎNREGISTARREA REZULTATELOR	INSTRUMENTE	INDICATORI
1.	Elaborarea şi afişarea proiectului de dezvoltare instituţională	Director	-şefii comisiilor şi catedrelor; -comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii	Oct-nov. 2017	-produsul final	-fişă de apreciere	-criteriile de realizare a PDI
2.	Curriculum la Decizia Şcolii: proiectare şi aplicare	Director	-şefii comisiilor şi catedrelor;	Aprilie 2018	-proiect CDŞ	-fişe de evaluare	-standardele de evaluare
3.	Înscrierea la cursuri de formare	Director	-responsabil de formare continuă	Pe parcursul derulării proiectului	-in baza de date a scolii	-liste de prezenţă la cursuri.	-număr de cadre didactice inscrise.
4.	Proiecte de parteneriat în derulare sau în pregătire	Director	-responsabil cu proiecte şi programe educaţionale şi cadrele didactice	-lunar	-în baza de date a şcolii	-analize, fişe de evaluare	-număr proiecte
5.	Imaginea şcolii reflectată în mass-media	Director	-responsabil cu promovarea imaginii şcolii	-săptămânal	-in baza de date a scolii	-situaţii statistice

2. Monitorizare externă   -  Va fi realizată de reprezentanţii ISJ , MEN

3. Evaluare internă

NR.	ACŢIUNEA	RESPONSABIL	PARTENERI	TERMEN	ÎNREGISTAREA REZULTATELOR	INSTRUMENTE	INDICATORI
1.	Disciplinele opţionale realizate în urma chestionării elevilor şi părinţilor	Director	-comisia pentru asigurarea şi evaluarea calităţii , şefii comisiilor şi catedrelor	-la finalul acţiunii	-în baza de date a şcolii	-chestionare, fişe de apreciere, fişe de analiză a documentelor	-descriptori de performanţă, număr persoane chestionate, număr discipline opţionale realizate
2.	Creşterea calităţii procesului de predare învăţare reflectată în rezultatele elevilor	Director	-comisia pentru asigurarea şi evaluarea calităţii , şefii comisiilor şi catedrelor	-semestrial	-în baza de date a şcolii	-analize, statistici	-numărul cadrelor didactice formate, numărul elevilor promovaţi, mediocri şi cu rezultate de performanţă
3.	Proiecte de parteneriat realizate	Director	-responsabil cu proiecte şi programe educaţionale.	-semestrial	-în baza de date a şcolii	-analize	-Numărul de proiecte de parteneriat aprobate
4.	Realizări ale şcolii reflectate în mass media locală şi naţională	Director	-responsabil cu promovarea şcolii	-lunar	-în baza de date a şcolii	-statistici, rapoarte	-numărul de apariţii pozitive în mass-media

4.EVALUARE EXTERNĂ - Va fi realizată de reprezentanţii ISJ , MEN

PARTEA a III-a - IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Planurile operaționale

Ţinta nr. 1

Eficientizarea activităţii de perfecţionare şi formare continuă a personalului didactic,  care să conducă spre obţinerea de performanţe la Evaluările Naţionale, olimpiade şcolare şi concursuri.

Obiective specifice	Activităţi		Resurse			Responsabilităţi	Termene	Indicatori de
								performanţă
		Umane		Materiale	Financiare
1.1.Identificarea	-aplicarea unor chestionare	-responsabil		-program de	-achiziţii	-director	-conf.	- 2  chestionare
nevoilor de formare	privind identificarea nevoilor	cu formarea		perfecţionare al	programe de		calendarului	aplicate  anual
şi perfecţionare a	de formare continuă,	continuă		C.C.D.	perfecţio-	-responsabil cu	de formare și	cadrelor didactice
personalului didactic	-informarea angajaţilor şcolii	-cadre		Vrancea şi	nare,chesti-	formarea continuă	perfecționare a	-majoritatea  c.d.
	cu programele de formare ale	didactice		I.S.J Vrancea	onare		cadrelor	participante la o formă
	CCD Vrancea sau a altor			-chestionare		-responsabilii	didactice	de perfecţionare
	furnizori de programe;			pentru c.d.		comisiilor metodice		- nr. de mese rotunde
	-organizarea unor dezbateri							organizate
1.2.Participarea	-înscrierea cadrelor didactice	-personal		-metodologii de	-buget  alocat	-director	-în conformita-	-niciun cadru didactic
tuturor cadrelor	care nu au grad didactic	didactic		perfecţionare	activităţilor de		te  cu graficul	fără perfecţionare o
didactice la o formă	pentru obţinerea gradelor	-resp.cu		-programe de	perfecţionare	-responsabil cu	propus în C.P.	dată la 5 ani.
de perfecţionare	didactice	perfecţionarea		perfecţionare		formarea continuă		-nr. de cadre didactice
	-participarea cadrelor							înscrise la grade
	didactice la o formă de							didactice
	perfecţionare ( o dată la 5 ani)
1.3.Diversificarea	-chestionare privind temele	-cadre		-plan		-director şcoală	-semestrial	-număr de chestionare
tematicii abordate la	abordate la comisiile metodice	didactice		managerial al		-responsabil cu	-conf. graficul	-număr de referate şi
comisiile metodice	-şedinţe ale comisiilor	-grafice de		comisiilor		perfecţionarea	comisiilor	lecţii demonstrative
	metodice	desfăşurare ale		metodice		-responsabili de	metodice	susţinute
	-prezentarea de referate şi	activităţii		-grafice ale		comisii metodice
	lecţii demonstrative	comisiilor		şedinţelor
	-realizarea unor stagii de	metodice		comisiilor
	formare a înv. şi prof.			metodice
1.4. Creşterea	-crearea grupului ţintă din	-cadre		-Materiale		-director.	permanent	-Îmbunătăţirea
performanţei şcolare	rândul elevilor în vederea	didactice		didactice,		-cadre didactice		rezultatelor obţinute
la Evaluările	participării la olimpiade şi	-elevi		-Grafice de				de elevi la Evaluări
Naţionale,	concursuri şcolare			pregătire				Naţionale, olimpiade
olimpiadele şcolare şi	pregătirea suplimentară a			suplimentară				şcolare şi concursuri
concursuri	elevilor capabili de
	performanţă
	-pregătirea suplimentară cu
	elevii în vederea obţinerea de
	rezultate bune la EN
	-folosirea tratării difirenţiate în
	vederea micşorării decalajelor
	de cunoştinţe între elevi

Ţinta nr. 2

Promovarea învăţării prin implicarea activă a elevilor în scopul dezvoltării abilităţilor personale, a muncii în echipă şi a adaptăriila situaţii schimbătoare prin utilizarea mijloacelor şi tehnicilor moderne de informare, învăţare şi comunicare.

Obiective	Activităţi		Resurse			Responsabilităţi	Termene	Indicatori de
specifice								realizare
		Umane		Materiale	Financiare
2.1.Utilizarea în	-informarea şi			-publicaţii şi cărţi	-achiziţii la C.D.I. a	-responsabili de comisii		- lecţii
procesul de	documentarea cadrelor	-cadre		de specialitate	materialelor	metodice	-pe parcursul	demonstrative
predare-învăţare	didactice	didactice		-baza materială a	infomative		anului şcolar	susţinute de
a metodelor şi a	-lecţii şi activităţi	-elevi		şcolii	(cărţi,reviste)		conform	fiecare cadru
procedeelor	demonstrative						graficului	didactic
active								-număr elevi
								participanţi activ la
								ore în procesul de
								predare-învăţare
2.2.Folosirea	-recondiţionarea şi re	-cadre		-baza materială a	-achiziţionarea de			-numărul şi
eficientă a	actualizarea	didactice		şcolii	materiale	-personal didactic de	-pe parcursul	calitatea
materialului	materialului didactic	-elevi		-materiale didactice	didactice din	specialitate;	anului şcolar	materialelor
didactic din	-lecţii demonstrative	-baza		confecţionate de	bugetul  școlii	-contabil şcoală	după	didactice utilizate
dotarea şcolii	-lecţii în laboratoare	materială a		cadrele didactice			programul	- elevi implicaţi în
	-lecţii în CDI	şcolii		-laboratorul de			avizat de	realizarea
	-lecţii în laboratorul	-bugetul		informatică			director	experimentelor şi a
	de informatică	şcolii		-CDI				lucrărilor practice
2.3.Diversifica-	-chestionare pentru							-diversitatea
rea ofertei	elevi	-elevi		-proiect de		-director		disciplinelor op –
educaționale	-şedinţe cu părinţii	-cadre		dezvoltare a	-achiziţii materiale	-responsabili de comisii		ţionale
privind C.D.Ş.	-analize în consiliul	didactice		Comunei Păunești	de specialitate	metodice	martie	-creşterea
	profesoral	-părinţi		-programe		-profesori de specialitate	2018	motivaţiei elevilor
	-realizarea unor opţio-			discipline opţionale				pentru învăţătură
	nale care să trezească
	interesul elevilor pen-
	tru învăţătură.

2.4.Dezvoltarea	-lecţii unde activitatea			-achiziţiona-	-prof. responsabil de	-pe parcursul	-număr elevi cu
deprinderii de a	de predare-învăţare să	-elevi	-baza materială a	rea de materiale	comisii metodice	anului şcolar	iniţiativă şi
lucra în echipă	fie organizate	-cadre	şcolii	portofolii		conform unei	informaţii
	individual, în perechi și	didactice de	-materiale			planificări	suplimenrare
	în echipă	specialitate	procurate de elevi				-rezolvarea în
	-organizarea unor		şi c.d.				echipă a unor
	echipe care cuprind						cerinţe ale şcolii
	membri cu idei
	comune,idealuri
	comune
	-realizarea de portofolii
2.5..Formarea	-organizarea  de	-elevi					- activități
deprinderii de	activităţi	-cadre			- consilier educativ	-conform	extracurriculare la
adaptare la	extracurriculare	didactice	-programul	-achiziţii de		planificărilor	fiecare clasă;
situaţii	-concursuri pe anumite	-coordo-	activităţilor	materiale  pentru	-învăţători	activităţilor
schimbătoare.	teme	nator pe	extracurriculare	activităţi	-profesori diriginţi	extracurricula-
Dezvoltarea	-organizarea de	probleme	-baza materială a	extracurriculare		re
capacităţii de a	activități	educative	şcolii
produce şi	extracurriculare și
valorifica idei	extrașcolare atractive în
noi	săptămâna Şcoala
	Altfel.

Ţinta nr. 3

Optimizarea relaţiei şcoală-familie, școală-comunitate locală prin implicarea instituţiilor locale: primărie, biserică, poliţie, cabinet medical în vederea dezvoltării de parteneriate educaţionale cu scopul eficientizăriii procesului instructive educativ

Obiective specifice	Activităţi		Resurse		Responsabilităţi	Termene	Indicatori de
		Umane	Materiale	Financiare			performanță
							- vizite în instituţii
3.1.Dezvoltarea la	-vizite în instituţii	-elevi			-primar	Conform	şi unităţi
elevi a interesului	locale,unităţi economice	-cadre	-instituţii publice	-materiale	-membri CA	graficului	economice
pentru a cunoaşte	-întâlniri cu reprezentanţi	didactice	locale	necesare:	-director şcoală	întocmit de	- întânliri cu
specificul mediului în	ai comunităţii locale:	-reprezentanţi	-unităţi economice	camera		conducerea şcolii	reprezentanţi ai
care trăiesc	primar,medic, preot, şef	ai comunităţii	locale	video			comunităţii locale
	de post poliţie	locale					- întânliri cu
	-întâlniri cu bătrâni din sat						bătrâni ai satului
3.2.Dezvoltarea
parteneriatelor	-întâlniri cu reprezentanţi	-elevi	-contracte de				-întânliri anuale cu
şcoală-comunitate şi	ai comunităţii locale	-cadre	parteneriat cu instituţii		-membri CA	-la început de an	personalităţi ale
şcoală –familie	-întâlniri cu personalităţi	didactice	locale		-primar	şcolar şi ori de	comunităţii
printr-o bună	ale comunităţii	-membri ai			-profesor de istorie	câte ori este	-cunoaşterea
informare şi		comunităţii	-căminul cultural			nevoie	instituţiilor locale
documentare privind					-medic uman
studierea comunităţii
locale, a valorilor ei,
a relaţiei între
instituţiile locale

3.3.Cunoaşterea	-dezbateri privind	-cadre	- Legea 272 privind		-director	-conform	- dezbateri
drepturilor şi a	drepturile şi îndatoririle	didactice	drepturile copilului		-preşedinte consiliul	graficului	pe teme de
îndatoririlor ca	cetăţeneşti	-membri a			reprezentativ al elevilor	întocmit la	educaţie prezentate
locuitori ai comunei	-prezentarea	Comunităţii (primar,			-profesorii, diriginţi şi	nivelul școlii
Păunești	regulamentelor interne	preot,medic,			învăţători
	ale instituţiilor locale	poliţist)
	-prezentarea şi
	dezbaterea unor teme
	privind:
	a)educaţia civică
	b)educaţia pentru
	respectarea legalităţii
	c)educaţia igienico-
	sanitară
	educaţia ecologică
3.4.Implicarea	-implicarea părinţilor în
familiei în	realizarea unor activităţi
cunoaşterea şi	extraşcolare:vizite,drume			achiziţionare			- activităţi
realizarea	ţii,programe artistice,	-profesori		a de	-director		extraşcolare
obiectivelor şcolii		diriginţi	-achiziţionarea de	materiale	preşedinte consiliul	-ori de câte ori	desfăşurate
	-atragerea comitetelor de	-învăţători	materiale pentru	pentru	reprezentativ al elevilor -	este nevoie	- cazuri de
	părinţi în acţiuni de	-comitete de	înfrumuseţarea şcolii	înfrumuseţarea	-profesorii diriginţi şi		absenteism şcolar
	înfrumuseţare a	părinţi		şcolii şi a	învăţători		soluţionate
	şcolii (clasa mea cea mai			împrejurimi
	frumoasă)			lor ei
	-sprijinul comitetelor de
	părinţi pentru eliminarea
	abandonului şcolar

3.5 Implicarea	-întâlniri cu bătrâni ai	-elevi	-sala de clasă		-director	-anual în preajma	- elevii şcolii să
cadrelor didactice, a	satului	-cadre	-culegeri de folclor	port	-prof. de muzică	sărbătorilor de	cunoască
elevilor, a părinţilor	-vizite la muzeu	didactice	-monografia comunei	popular	-consiliul de	Crăciun şi de	monografia
şi a reprezentanţilor	-şezătoare(tradiţional şi modern)	-locuitori ai	-căminul cultural	-achiziţii de	administraţie	Paşte	comunei
comunităţii locale în	-prezentarea de culegeri	comunei	-costume naţionale	albume	-consiliul local	-cu ocazia altor	-constituirea de
păstrare şi	folclorice	-părinţi	-sala de festivităţi	-achiziţii de		evenimente din	albume cu
perpetuuarea	-cunoaşterea			vederi		comunitate	fotografii privind
tradiţiilor locale.	monografiei						tradiţiile locale
	Comunei Păunești;						-participarea la
	-programe artistice cu						diferite concursuri
	ocazia Sărbătorilor de						şcolare cu aceste
	Crăciun şi de Paşte sau a altor evenimen						formaţii
	te din comunitate						- spectacole pentru
							comunitatea locală
							elevi şi părinţi

	-aplicarea unor	-elevi	-chestionare	-buget	-director	-permanent	- chestionare
3.6. Consilierea	chestionare privind	-cadre	pentru elevi;	alocat pentru			aplicate  elevilor
elevilor ai căror	identificarea elevilor ai	didactice		consumabile	-consilier educativ		pentru a-i identifica
părinţi sunt plecaţi în	căror părinți sunt plecați		video	activități	-repr. CJRAE		pe cei ai căror
străinătate  în vederea	în străinătate		Flipchart	de	-asistenti sociali primărie		părinți sunt plecați
ameliorării climatului	- -organizarea unor	-asistent social	- plan de măsuri	voluntariat			în stăinătate.
familial	dezbateri		privind reducerea				-se vor organiza
			absenteismului și				întâlniri
			diminuarea lipsei				individuale
			climatului familial

1.
ŞCOALA GIMNAZIALĂ PĂUNEȘTI
Localitatea PĂUNEȘTI, Judeţul VRANCEA
Tel./fax: 0237268116
e-mail: scoala1paunesti@gmail.com
Nr. 711/26.09.2016
Avizat in Consiliul Profesoral – 29.09.2016
Aprobat in Consiliul de Administratie – 30.09.2016

Deviza şcolii:
“Mâine să fii mai bun ca azi!”
                                               
                                                PROIECT DE DEZVOLTARE
                                                   INSTITUŢIONALĂ  2016-2020

ECHIPA DE PROIECT,
prof. Enache Mihaela, director
prof. Inv.primar Novac Iuliana, responsabil CEAC
prof. Frangolea Mihaela, consilier educativ

2.CUPRINS:
I.ARGUMENT- CONTINUITATE DAR ȘI SCHIMBARE

II.MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢILOR PDI

III.FUNDAMENTAREA NOULUI PDI PE REZULTATELE PROIECTULUI ANTERIOR

IV. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ȘI INTERN

IV.1. PREZENTARE GENERALĂ

IV.1.1 CONTEXT LEGISLATIV

IV.1.2 ELEMENTE DE IDENTIFICARE A UNITĂȚII ȘCOLARE

IV.1.3 REPERE GEOGRAFICE

IV.1.4 REPERE ISTORICE

IV.2. ANALIZA DE TIP CANTITATIV

IV.2.1 RESURSE UMANE

IV.2.1.1 PREŞCOLARI ŞI ELEVI

IV.2.1.2 PERSONAL DIDACTIC

IV.2.1.3 PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR ŞI NEDIDACTIC

IV.2.2 RESURSE MATERIALE

IV.3. ANALIZA DE TIP CALITATIV

IV.3.1 REZULTATELE ELEVILOR LA SFÂRŞIT DE AN ŞCOLAR

IV.3.2 REZULTATELE ELEVILOR LA EVALUAREA NAȚIONALĂ

IV.4. ANALIZA PESTE

V.5.1 CONTEXTUL POLITIC

V.5.2 CONTEXTUL ECONOMIC

V.5.3 CONTEXTUL SOCIAL

V.5.4 CONTEXTUL TEHNOLOGIC

V.5.5 CONTEXTUL ECOLOGIC

IV.5 ANALIZA SWOT

IV.6 RELAŢIA CU COMUNITATEA

IV.7 CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ

V. VIZIUNEA

VI. MISIUNEA

VII. ȚINTE STRATEGICE, ARGUMENT PENTRU ŢINTELE ALESE

VII.1 ASIGURAREA CREȘTERII CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE PENTRU TOATE DOMENIILE ȘI TOȚI INDICATORII DIN STANDARDELE DE EVALUARE PERIODICĂ A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

VII.2 ASIGURAREA FINALITĂŢILOR EDUCATIVE

VII.3 PREVENIREA EŞECULUI ŞCOLAR ŞI CREŞTEREA PERFORMANŢEI ELEVILOR PRIN REFORMA ŞI PERSONALIZAREA PROCESULUI INSTRUCTIV – EDUCATIV

VII.4 DEZVOLTAREA PERSONALĂ ŞI PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE

VII.5 ÎNTREŢINEREA, AMELIORAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII ŞI GENERALIZAREA ACCESULUI LA INFORMAŢIA ELECTRONICĂ

VIII. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

VIII. 1 OPŢIUNI MANAGERIALE

VIII. 2 DEZVOLTAREA CURRICULARĂ

VIII. 3 TRUNCHIUL COMUN

IX. 4 CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII

IX. CONSULTAREA, MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PROIECTULUI

I. ARGUMENT – CONTINUITATE DAR ŞI SCHIMBARE
Actualul Plan de dezvoltare instituţională are în vedere dezvoltarea Școlii Gimnaziale Păunești în perioada octombrie 2016 - octombrie 2020. Durată de viață de 4 ani a fost aleasă de echipa de proiect ținând cont de modificările legislative cuprinse în Legea Educației Naționale (Legea nr. 1/2011), modificări ce se referă la structura nivelului gimnazial, recrutarea personalului la nivelul unității precum și de evoluția economică a zonei în care se află situată școala, de mobilitatea și cerințele profesionale ale pieții muncii.
Şcoala reprezintă cadrul organizat şi competent, cu responsabilităţi majore multiple în viaţa unei comunităţi pentru educarea şi instruirea tinerei generaţii. Rolul ei este de a continua într-un cadru organizat şi ştiinţific procesul de instruire şi educare a copiilor, proces început în familie, şi de adaptare a acestora la solicitările societăţii, de transmitere tinerei generaţii a valorilor culturale şi morale necesare comportamentului şi integrării lor în societatea contemporană.
Proiectul de dezvoltare instituțională are o importanță deosebită, deoarece concentrează atenția asupra finalităților educaționale, asigurând concentrarea tuturor domeniilor funcționale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relații sistemice și comunitare) și asigură coerența strategiei pe termen lung a școlii.
Întocmirea Proiectul planului de dezvoltare instituțională s-a realizat plecând de la o radiografie realistă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern şi prin consultarea părților interesate, ținându-se cont de factorii care influențează eficiența activității educaționale:

•  scăderea numărului de elevi, ca urmare a scăderii natalității;
•  schimbările educaționale și manageriale generate de reformele educaționale;
•  politica managerială a școlii și a comunității locale.

Analiza SWOT a permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii, avându-se în vedere următoarele aspecte:

• elaborarea și punerea în practică a unei oferte educaționale care să permită pregătirea unitară și coerentă a elevilor de-a lungul celor trei niveluri de învățământ: preșcolar, primar și gimnazial;
•  crearea unui mediu de lucru adecvat cerințelor unei educații moderne;
• stabilirea de parteneriate, schimburi culturale și derularea de programe extracurriculare în vederea dobândirii de competențe necesare adaptării la schimbările continue ale societăţii;
•  profesionalizarea actului managerial;
•  asigurarea unei baze materiale bune pentru desfășurarea procesului educațional și gestionarea eficientă a acesteia.

S-au reformulat ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, pentru ca Planul de Dezvoltare Instituţională 2016-2020 să răspundă la nevoile şcolii şi să reflecte modificările legislative, cerințele societății actuale și valorile europene.
Şcoala funcţionează ca un centru coordonator şi de legătură cu celelalte instituţii ale comunităţii şi cu ceilalţi factori cu preocupări educaţionale și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere a școlii, al personalului școlii, al elevilor și părinților, aceștia alcătuind comunitatea educațională. De aici permanenţa actului educaţional, continua instruire şi educare a fiinţei umane, permanenta atenţie ce trebuie acordată schimbărilor de conţinut pe care le impune societatea şi capacitatea de adaptare a tinerilor la cerinţele mereu sporite ale societăţii contemporane.

II. MOTIVAREA NECESITĂŢII, FEZABILITĂŢII ŞI A OPORTUNITĂŢILOR PDI
Şcoala noastră, la acest moment, are numărul de preşcolari şi elevi în scădere și din acest motiv ne propunem ca obiectiv primordial menținerea în școală a elevilor. Problema este una reală, în condițiile în care statistica demografică ne arată că numărul de elevi va fi în continuă scădere. Tentația elevilor de a merge la școli din Adjud este mare, având în vedere că este posibilitatea pentru navetă și există tentația orașului.
Între aspectele pe care ni le propunem să le transformăm, enumerăm pe cele mai importante: obiective și strategii clare, mediul de învatare, dezvoltarea resursi umane, procesele de bază.
Mediul de învățare, creat printr-o atmosferă caldă și monitorizată, caracterizată prin disciplina elevilor, a cadrelor didactice, a întregului personal al școlii, un demers ordonat al activității de învățare și un mediu atractiv de activitate, spații școlare bine întreținute și dotate corespunător cu echipamente, materiale și mijloace didactice, corelate cu creșterea rezultatelor la învățătură. Acesta este temeiul pentru care includem mediul de învățăre în categoria aspectelor pe care ne propunem să le dezvoltăm.
Dezvoltarea reursei umane semnifică, în esența, cultivarea atitudinilor pozitive personalului școlii și îmbogățirea abilităților profesionale prin instruire și dezvoltare. Transformarea de bază pe care ne-o propunem prin Planul de dezvoltare al școlii o reprezintă crearea unei culturi a învățării organizaționale, învățare prin rezolvarea problemelor apărute și a unei culturi a responsabilității, considerând că organizațiile responsabile sunt cele care învață continuu. Prin învățare continuă ne propunem să ne îmbunătățim permanent abilitățile pentru atingerea scopurilor organizației noastre, să mărim șansele pentru a rezista și, in acelasi timp, să ne dezvoltam, într-un mediu școlar și social concurențial, foarte dinamic și adesea imprevizibil.
Prin Proiectul de dezvoltare al școlii ne propunem, de asemenea, să dezvoltăm procesele de bază care stau la baza activității noastre: planificarea și realizarea activităților de învățare, obținerea și evaluarea rezultatelor învățării, asigurarea tuturor categoriilor de resurse, asigurarea comunicării cu factorii educaționali, formarea și dezvoltarea profesională, activitatea financiară și achiziționarea de bunuri și servicii, evaluarea complexă a întregii vieți școlare etc.
Pentru o reușită a obiectivelor propuse, noi credem că trebuie să realizăm lucrurile de două ori: mai întâi în proiect, iar apoi în plan real. PDI-ul este pentru noi proiectul de bază pentru dezvoltarea școlii pe termen mediu și lung – aspect relativ distinct de funcționarea curentă a școlii, mijlocul pentru promovarea schimbărilor și a transformărilor pe care și le propune comunitatea noastră școlară. În acelasi timp, PDI-ul este conceput ca un mijloc de îmbunătățire continuă a calității educației, așa cum este definită și detaliată aceasta în standardele de funcționare și în cele de referință/de calitate. Ținta noastră este ca, prin îmbunătațire și evoluție, prin conceperea și elaborarea din perspectiva calității, PDI-ul să devină el însuși “un sistem de asigurare a calității”.
Nu în ultimul rând, apreciem că proiectul nostru este realizabil, judecând după gradul de adecvare a scopurilor/țintelor strategice propuse la resursele strategice de care dispune școala în prezent și, pe care estimează ca le poate procura în viitor. În același timp, apreciem ca proiectul este și oportun, adică se face la momentul potrivit și este adecvat situației. La momentul potrivit, în sensul că urmează vechiului proiect de dezvoltare a școlii din perioada 2012-2016 și se bazează pe realizările acestuia. Tot la momentul potrivit, și în sensul că anumite aspecte din activitatea școlii noastre se situează la un nivel nemulțumitor. Proiectul este adecvat situației, adică este inițiat într-o etapă în care formarea și educarea elevilor este regândită din perspectiva însușirii compețentelor-cheie din cele 8 domenii, pe de o parte, iar pe de alta parte, activitatea școlilor este orientată spre îmbunătățirea continuă a calității educației.

III. FUNDAMENTAREA NOULUI PDI PE REZULTATELE PROIECTULUI ANTERIOR
Raportându-ne la contextul managerial actual al școlii, este dificil sa realizăm o radiografie completă și complexă referitor la realizarea țintelor startegice propuse în precedentul proiect de dezvoltare instituțională, dar sperăm să reușim să stabilim liniile directoare al noului proiect, în mod corect.
Ținte strategice din vechiul PDI sunt:
1. Curriculum la decizia şcolii diversificat şi atractiv, realizat prin consultarea elevilor şi părinţilor şi cuprinderea fiecărui elev într-o formă de educaţie extracurriculară;
 2. Încadrarea cu personal didactic cu o înaltă pregătire ştiinţifică şi metodică, receptiv la nou şi interesat de perfecţionare şi formare continuă;
3. Prevenirea eşecului şcolar şi includerea tuturor elevilor într-o formă superioară de şcolarizare, creşterea performanţei şcolare.
4. Gestionarea, întreținrea și menținerea funcționalității patrimoniului școlii, dezvoltarea acestuia prin accesarea fondurilor UE
5. Promovarea imaginii şcolii în contextul climatului concurenţial actual de descentralizare şi autonomie instituţională.
Pe parcursul anului școlar 2012-2013, anul școlar când noua conducere a continuat implementarea PDI-ului existent, s-a realizat prima țintă strategică prin “cuprinderea fiecărui elev într-o formă de educaţie extracurriculară”, prin multiplele activități extrașcolare desfășurate la nivelul școlii, urmare a consultării părinților înaintea întocmirii planului de acțiuni.
Considerăm că „încadrarea cu personal didactic cu o înaltă pregătire științifică și metodică, receptiv la nou și interesat de perfecționare și formare continuă” nu a stat în puterea școlii, având în vedere că organizarea concursului de ocupare a posturilor/catedrelor vacante de la nivelul unității școlare se realizează la nivel național, iar detașarea au pretransferul prin acordul unităților de învățământ au fost șanse să se realizeze având în vedere distanța relativ mică de orașul Adjud, localitatea de unde provine majoritatea cadrelor didactice. Ceea ce sa putut realiza este încurajarea cadrelor didactice existente să participe în mod continuu la perfecționare și formare continuă. Putem spune totuși că, prin oportunitatea titularizării la nivelul școlii prin articolul 253 din L1/2011 am creat stabilitate la nivelul corpului profesoral prin titularizarea pe catedrele de învățători, limba și literatura romănă și educator a unor colegi care au dat dovadă de prefesionalism și dedicare.
Apreciem, că mobilierul școlii este corespunzător și de aceea este necesară întreținerea acestuia.
Dotarea scolii cu echipamente informatice, care sunt folosite atât pentru activitățile de abilitare computerială a elevilor, a cadrelor didactice, cât și pentru activitățile desfășurate de serviciile administrative ale scolii (secretariat, contabilitate, conducerea școlii) este relativ optimă cantitativ, însă, cu siguranță trebuie îmbunătățită calitatea.
Remarcăm o perceptie bună din partea părinților și a autorităților locale în privinta gospodăririi resurselor, cu deosebire a celor materiale și financiare, pentru ameliorarea condițiilor de activitate din școală.
Prin diversele activități extracurriculare derulate în anul școlar 2015-2016, atât la nivel local, cât și la nivel județean, corelate cu chestionarele de satisfacție aplicate atât elevilor cât și părinților, considerăm că am contribuit la promovarea imaginii școlii.
Existența unei noi viziuni manageriale a condus la conturarea unei noi viziuni și a unei misiuni specifice școlii, care, ne dorim să orienteze, să dea direcția dezvoltării organizației noastre.
6
Probleme, slabiciuni rămase nerezolvate din perioada 2012-2016 și care au fost preluate în noul plan de dezvoltare:
1. Expertiza redusă a cadrelor didactice privind modalitatile de acțiune în cazul elevilor cu cerinte educationale speciale si a celor care provin din medii defavorizate.
2. Lipsa unui cabinet de consiliere școlară, amenajat și dotat, și obținerea postului de profesor psihopedagog
3. Lipsa unei săli de sport.

IV DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ȘI INTERN
IV.1. PREZENTARE GENERALĂ
IV.1.1 CONTEXT LEGISLATIV
Legile şi documentele care stau la baza elaborării P.D.I.
Acest Proiect de dezvoltare instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele acte normative:
 Legea 1-2011, Legea educaţiei naţionale;
 Ordinele, notele, notificările şi precizările M.E.N;
 Programul de Guvernare pe perioada 2003 – 2016, capitolul Educaţie;
 LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;
HOTĂRÂRE de GUVERN nr. 21/10.01.2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
 HOTĂRÂRE DE GUVERN nr. 22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie;
 Standarde de referință și indicatori de perfomanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar;
 Obiectivele Strategiei Europa 2020, capitolul IV. Educație;
 Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar
 Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
 Ordin 3638/ 27.03.2012 Aprobarea standardelor de formare continuă a persoanelor cu funcții manageriale;
 OMECTS nr. 3545/2012 Adoptarea politicii în managementul educațional preuniversitar.
 Ordinul MECI nr. 5132 / 2009 privind activităţile specifice funcţiei de diriginte.

IV.1.2 ELEMENTE DE IDENTIFICARE A UNITĂȚII ȘCOLARE
Titulatura oficială a şcolii: ŞCOALA GIMNAZIALĂ Păunești Adresa: Păunești, Strada Principală, com. Păunești- Vrancea Personalitate juridică : 22.11.2007 Tipul şcolii: gimnazială, cursuri de zi Telefon/fax 0237/268116 E-mail: scoala1paunesti@gmail.com Limba de predare: română

IV.1.3 REPERE GEOGRAFICE
Şcoala este situată în centrul comunei Păunești iar localitatea la 6 km distanță de drumul E85, respectiv localitatea Domnești- Târg. Localitatea este străbătută DJ 252 care trece prin fața unității școlare.

IV.1.4 REPERE ISTORICE
Scurt istoric al şcolii: Școala din comună s-a înființat la 5 octombrie 1865, printre primele douăsprezece școlii din pe baza Legii instrucțiunii publice emisă în 1864. Era o școala primară de băieți. A funcționat la început în spașii închiriate, iar primul învățător a fost Panaite Andrei . În 1866 s-a ridicat o clădire cu patru clase de către comună din vălătuci și acoperită cu tablă. La 1902 se construia un alt local de școală cu patru clase( mai jos de locul în care se află acum prezenta școală) ce a funcșionat până la 1964. Școala s-a construit unde se ținea iarmarocul și erau niște șoproane pentru vitele aduse la târg. Construcția din lemn și vălătuci de lut realizată sub primarul Ghe. Gavrilă a început în 1902 și s-a terminat în august 1903. A costat 14000 lei din care 1000 lei au fost recuperați din dărâmarea vechii școlii. Înainte de primul război mondial un învățător născut la Străoane devine un important scriitor sămănătorist a ajuns dascăl și director al școlii de aici Ioan Ciocîrlan. Se pare că s-a îndrăgostit de aceste locuri pentru că si-a făcut casă și a stat aproape 20 de ani aici. S-a implicat intens și în activitatea culturală a comunei și ca semn de apreciere Caminul Cultural s-a numit până spre 1984 ,, Ioan Ciocîrlan,,. Din 1947 școala de băieți devine Gimnaziul Unic Păunești și avea ca director pe Vasile Gagiu. Din aceeași perioadă datează cursurile de alfabetizare organizate de școlile primare.Beneficarii au fost mai ales bărbații, femeile având prea puțin timp pentru astfel de activități. În 1948 erau menționați 209 bărbați analfabeți din care 45 absolviseră cursurile. Începând cu 1959 se trece la învățămîntul de 7ani. Mulți copii din comună care stăteau la gazde sau internat în Adjud au venit acasă și au continuat clasele secundare. Ca local al școlii a fost folosită și casa preotului Aurel Manea. În 1964 se construiește un local mare ( școala actuală) cu etaj având cancelarie, birouri pentru director, secretar , laborator și 8 săli de clasă. După 1970 clădirea a fost lungită cu încă 2 săli cea de la parter fiind folosită ca o minisală de sport iar la etaj a funcționat o perioadă atelierul de croitorie iar din 2006 – cabinet de informatică. În 1978 a fost construit un corp nou de clădire ( Școala Mică ) cu șase săli unde au învășat elevii de la clasele I-IV. După desființarea învățămânyului primar aici au ajuns elevii de la gimnaziu anul 2007-2008 fiind primul în care elevii au învățat într-un singur schimb dimineața.

IV.2. ANALIZA DE TIP CANTITATIV
IV.2.1. RESURSE UMANE
În anul şcolar 2015-2016 şcolarizăm un număr de 427 de elevi şi 118 preşcolari. Elevii provin din satul Viișoara și comuna Păunești . Aceştia sunt repartizaţi în 6 grupe de grădiniţă, 12 clase la ciclul primar şi în 11 clase la ciclul gimnazial. Planul de şcolarizare fiind îndeplinit în proporţie de 100%, elevii fiind distribuiţi pe clase astfel:
IV.2.1.1. PREŞCOLARI/ELEVI
Anul 2015-2016
Preşcolari            CLASA:          Grupa mica          Grupa mijlocie         Grupa mare           Total
                      Număr copii :                38                          39                           41                      118

Învăţământ primar: CLASA:    Pregătitoare            I           a II-a        a III-a     a IV-a          Total
                     Număr elevi  :               37                44            52            34            39                206

Învăţământ gimnazial: CLASA :          a V-a       a VI-a        a VII-a       a VIII-a                  Total
                     Număr elevi:                       59            45              55               62                         221

În anul şcolar 2015-2016 şcolarizăm un număr de 545 de elevi şi preşcolari, planul de şcolarizare fiind îndeplinit în proporţie de 100%.

Se constată o scădere a numărului de elevi în ultimii 3 ani școlari:
An şcolar:                                 2013-2014             2014-2015          2015-2016
Număr de elev+preşcolari:             612                      593                        545

Realizând o prognoză pe următoarii 2 ani, am contatat că va urma o scădere continuă a numărului de elevi:
An şcolar:                                  2016-2017            2017-2018
Număr de elev+preşcolari:           527                          489

Anul 2016-2017
Preşcolari: CLASA:              Grupa mica         Grupa mijlocie         Grupa mare            Total
Număr copii:                                     32                           35                        46                  113                  

Învăţământ primar: CLASA:    Pregătitoare            I           a II-a        a III-a     a IV-a          Total
                     Număr elevi  :               34                 39           46              51           34              204

Învăţământ gimnazial: CLASA :          a V-a       a VI-a        a VII-a       a VIII-a                  Total
                     Număr elevi:                       38            61              49               62                         210

Anul 2017-2018
Preşcolari: CLASA:               Grupa mica         Grupa mijlocie           Grupa mare           Total
Număr copii:                               25                         32                              38                       95

Învăţământ primar: CLASA:    Pregătitoare            I           a II-a        a III-a     a IV-a          Total
                     Număr elevi  :               42                 34           39              46           51              212

Învăţământ gimnazial: CLASA :          a V-a       a VI-a        a VII-a       a VIII-a                  Total
                     Număr elevi:                       34            38              61               49                        182

IV.2.1.2 PERSONAL DIDACTIC
În anul școlar 2015-2016 procesul instructiv-educativ este asigurat de o echipă didactică calificată, formată din 36 cadre didactice.
Distribuţia după statut a personalului didactic angajat: Personalul didactic angajat
                                                       Total           Preşcolar         Primar           Gimnazial
Titulari ai şcolii                               30                   5                     10                    15
Detaşaţi din alte unităţi                    1                    0                       0                      1
Suplinitori calificaţi                         3                    1                       2                      1
Suplinitori necalificaţi                     1                     0                      0                      1
Personal didactic asociat/pensionari 1                    0                      0                      0
TOTAL                                            36                   6                      12                   18

Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:
Personalul didactic angajat            Total             Preşcolar         Primar         Gimnazial
Gradul I                                            21                  4                       8                       9
Gradul II                                           6                    1                       2                       3
Definitivat                                         4                    0                       0                       4
Debutanţi                                           5                    1                      2                        2
TOTAL                                           36                    6                      12                     18
Distribuţia în funcţie de vechime a personalului didactic angajat:
Vechime                   0-3 ani  3-6 ani   6-10 ani   10-15 ani  15-20 ani  20-25 ani    25-30 ani 30 ani
în învăţământ             0           3             2                7               1               2                 1                 3
în unitate                    7           1             1                3               2               1                 0                 2

IV.2.1.3 PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR ȘI NEDIDACTIC
Personal didactic auxiliar
 Total posturi                  Secretar             Administrator financiar              Bibliotecar
          1                                1                                     1                                         1
Personal nedidactic
Total posturi                  Îngrijitor şcolar             Şofer                    Muncitor/fochist
          6                                 5                                 -                                     1

IV.2.2 RESURSE MATERIALE
Activitatea de instruire şi educare a elevilor se desfăşoară în 2 corpuri de clădire. Un corp de clădire cuprinde 11 săli de clasă, cancelarie, cabinet director- secretariat, laborator de informatică, laborator fizică-chimie, iar în corpul B funcționează și își desfăşoară activitatea şi 2 clase de gimnaziu plus C.D.I. Şcoala este prevăzută cu apă din sistemul de alimentare comunală, încălzire centrală pe lemne, iluminat natural şi artificial.
Sălile de clasă sunt dotate cu mobilier nou şi videoproiectoare în fiecare clasă, iar procesul de predare - învăţare se desfăşoară şi prin folosirea şi a celor 24 de calculatoare din laboratorul de informatică.
De asemenea, la nivelul şcolii există materiale sportive şi materiale didactice noi pentru laboratorul de fizică, chimie şi biologie. Şcoala este dotată cu fax şi internet din luna Mai 2006 şi conectată la internet prin două reţele diferite.
Resurse informaţionale  Fond carte 10500 volume în 2016  Colecţia de periodice  Tribuna învăţământului  Monitorul Oficial  Internet Resurse financiare Surse de finanţare:  bugetul local - Consiliul Local Păunești  bugetul de stat  venituri proprii  mici sponsorizări- donaţii  venituri extrabugetare – 7 Ha teren agricol în arendă

IV.3. ANALIZA DE TIP CALITATIV
IV.3.1 REZULTATELE ELEVILOR LA SFÂRȘIT DE AN ȘCOLAR
În anul şcolar 2015-2016, procesul de învăţământ s-a desfăşurat în program de dimineaţă.
Statistic, din cei 427 elevi înscriși la începutul anului școlar 2015-2016, la sfârşitul anului şcolar au rămaşi 414, ceea ce reprezintă un procent de 96 %.
Prin comparaţie, situaţia privind promovabilitatea în ultimii 3 ani şcolari este următoarea:
                                    2013-2014                 2014-2015            2015-2016
TOTAL ȘCOALĂ         98,38                        93,6%                     93,1%
Se constata o scadere a procentului de promovabilitate iar in ultimii 2 ani o mentinere a procentului de promovabilitate.
 Prin comparaţie, situaţia privind repetenţia şi abandonul şcolar în ultimii 3 ani şcolari este următoarea:
Clasa                                  2013-2014             2014-2015           2015-2016
Repetenţi situaţie şcolară          4                           10                          9
PROCENT                               1,25%                  1,18%                   2,07%

Se constată că în cei 3 ani numărul elevilor repenţi este aproximativ mai mare , însă remarcăm că în anul şcolar 2014-2015 procentul elevilor repetenti este mai mare fiind datorat abandonului scolar, deci nu au frecventat cursurile. În aceste condiţii, este necesar a fi făcute demersuri pentru aducerea acestor elevi la şcoală pentru finalizarea cursurilor obligatorii. Cu toate acestea, se constată o scădere a procentului privind repetenţia, faţă de anul școlar, 2015-2016.
Abandonul școlar și neșcolarizarea sunt fenomene care au apărut şi în unitatea noastră în ultimul an şcolar din cauza unor factori obiectivi:
- familii dezorganizate, fără venit sau cu venituri foarte mici;
- folosirea copiilor la diverse munci;
- refuzul unor părinți de a-și școlariza copiii. Prin comparaţie, situaţia privind numărul absenţelor în ultimii 2 ani şcolari este următoarea:
An şcolar :           Nr elevi     Nr total de absenţe       Nr absenţe motivate         Nr absenţe nemotivate
2014-2015              490                    7020                             2547                                   4473
2015-2016              427                    7881                             2565                                   5316
 Numărul total de absențe înregistrate în anul școlar 2014-2015 este de 7020, din care 2547 motivate și 4473 absențe nemotivate, 1118 absențe au fost înregistrate de cei 3 care nu au frecventat deloc şcoala. Deci, elevii care au frecventat cursurile au înregistrat 1516 absențe. Se constată o creștere a numărului de absențe în anul școlar 2015-2016.

IV.3.2. REZULTATELE ELEVILOR LA EVALUAREA NAȚIONALĂ
REZULTATE LA EVALUAREA NAŢIONALĂ 2016
Disciplina                              Elevi înscrişi        Prezenţi       Cu note peste<5 cu="" note="">5/sub      Procent de promov
Limba şi literatura română           46                     46                    34/12                            73.90%
Matematică                                   46                     46                     21/25                             45,00%
Rezultate Evaluarea Naţională: 46 elevi înscrişi, deci 63% promovabilitate. Procentul de promovabilitate de 63% este bun, iar timpul petrecut la orele de la clasă şi pregătirea suplimnetară cu profesorul în afara orelor de curs nu suplineşte munca individuală pe care ar trebui să o aibă orice elev în cazul în care se doreşte un progres.
Simulările date, două la număr au arătat situaţia reală a elevilor şi ne-a determinat să intensificăm orele de lucru suplimentar la matematică şi limba română. Mediul de provenienţă a elevilor: elevii provin din familii cu pregătire medie, iar pregătire superioară cazuri izolate.
Prin comparaţie, situaţia privind promovabilitatea, pe scoala, în ultimii 3 ani şcolari este următoarea:
Procent de promovabilitate          2011-2012            16,6%
Procent de promovabilitate          2012-2013             66,6%
Procent de promovabilitate            2013-2014            22,2%

IV.4. ANALIZA PESTE
Când ne referim la mediul extern, avem în vedere următorii factori: legislativi, economici, socio-culturali, demografici şi factorii contextuali ai organizaţiei educaţionale. Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici, care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea înstructurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene. Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea, este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor.
Factorii legislativi
Legea Educaţiei Naţionale, publicată pe 10 ianuarie 2011 în Monitorul Oficial, aduce schimbări majore pe următoarele componente ale sistemului educaţional preuniversitar:
 Structura învăţământului preuniversitar
S-au reconfigurat ciclurile de studii, instituindu-se învăţământul obligatoriu de la vârsta de şase ani, prin introducerea clasei pregătitoare în structura învăţământului primar. O altă modificare de structură este dată de cuprinderea clasei a IX-a în cadrul învăţământului secundar inferior.
 Curriculum-ul naţional
Conform noii legi, curriculum este tratat transdisciplinar, se pune accent pe competenţe: comunicare în limba română/limba maternă, comunicare în limbi străine, matematică, ştiinţe şi tehnologie, digitale, de utilizare a tehnologiei informaticii, sociale şi civice, antreprenoriale, de sensibilizare şi de expresie culturală, de a învăţa să înveţi.
 Examenele naţionale
S-au introdus: examene transdisciplinare, portofoliul educaţional şi probele de admitere specifice unităţii şcolare, evaluarea competenţelor elevilor la fiecare doi ani (II, IV, VI)
 Consiliul de administraţie din şcoală, este constituit atât din cadre didactice, cât şi din un reprezentant al primarului, reprezentanţi ai consiliului local, reprezentanţi ai părinţilor dar şi un observator- reprezentant al elevilor (la liceu).
 Finanţarea învăţământului
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.
 Statutul cadrelor didactice
 Statutul elevului
 Relaţia şcoală-familie/comunitate capătă o nouă dimensiune prin formalizarea acesteia, odată cu încheierea unui contract educaţional între unităţile de învăţământ şi părinţi. Este încurajată implicarea părinţilor în deciziile şcolii, fiind reprezentaţi în mod semnificativ în Consiliile de Administraţie, în Comisia de Evaluare si Asigurare a Calităţii. Analiza P.E.S.T.(E) a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Şcolii Gimnazială Păunești

IV.4.1. CONTEXTUL POLITIC
Cadrul legislativ, specific învăţământului preconizează descentralizarea şi autonomia sistemului de învăţământ - Planul strategic al Ministerului Educaţiei Nationale cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă, accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene;
Oferta politică a Guvernului României în domeniul educaţiei este concentrată în jurul următoarelor obiective:

• apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ Strategia de dezvoltare a judeţului Vrancea 2007-2013 si 2014-2020, Strategia de dezvoltare a regiunii N-E pentru perioada 2007-2013 si 2014-2020;
• deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi consiliere;
•  liberalizarea unor sectoare, şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor, achiziţiile de material didactic, programe de formare a personalului);
• existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele europene şi internaţionale;
• descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ;
• dezvoltarea instituţională a educaţiei permanente;
•  sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele europene - programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem educaţional informatizat);
• finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi - Programul guvernamental „Lapte - Corn", Programul „Euro 200".
• existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională
•  cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale.

Procesul de învăţământ din Școala Gimnazială Păunești se desfăşoară pe baza legislaţiei generale şi a celei specifice sistemului de învăţământ preuniversitar, având în atenţie toate actele normative din domeniu, notificările şi ordinele emise de M.E.N. şi de I.S.J. Vrancea
Politica educaţională propusă de şcoala noastră este pe deplin în concordanţă cu politica educaţională naţională, în care învăţământul este o prioritate naţională, cu Reforma învăţământului din România şi nu este aservită partidelor politice care se succed la guvernare, ci serveşte educaţiei tinerei generaţii pentru a deveni cetăţeni europeni, capabili să se integreze într-o societate dinamică, imprevizibilă şi în spaţiul transnaţional.

IV.4.2. CONTEXTUL ECONOMIC
Prezentul proiect de dezvoltare instituţională trebuie să se integreze în cadrul reformei învăţământului preuniversitar, prioritară fiind refacerea legăturilor fireşti dintre şcoală şi comunitate având în vedere că „produsele educaţionale” vor deveni actori activi şi pe scena comunităţii locale, capabili să acţioneze responsabil şi competent pentru binele personal şi pentru binele comunităţii.
Tendinţa de globalizare şi internaţionalizare a educaţiei, are ca efect certificarea calităţii produselor nu prin volumul de muncă, ci prin inteligenţa încorporată în produs. O consecinţă a acestui fapt va fi libera circulaţie a valorilor, a elevilor, a cadrelor didactice, a tuturor celor care se vor impune pe piaţa calităţii.
Școala Gimnazială Păunești este situată în centrul satului. Aproximativ 90% dintre elevii școlii la terminarea ciclului gimnazial urmează cursurile școlilor din oraşul Adjud , licee teoretice și tehnologice, școli profesionale. Cel mult 10% dintre absolvenţi îşi continuă studiile la licee din Focșani și Bacău.
În unitatea noastră şcolară există mulţi elevi cu o situaţie materială modestă, acest lucru împiedicându-i să-şi manifeste interesul pentru şcoală. Elevii școlii beneficiază de manuale gratuite, rechizite gratuite și ajutorul de 200 euro pentru achiziționarea unui calculator.
Interesul agenţilor economici pentru acordarea de donaţii sau pentru sponsorizări instituţiilor de învăţământ preuniversitar este, în continuare, foarte scăzut, spre zero. Fondurile de bază sunt asigurate de Bugetul Consiliului local şi de M.E.N. prin I.S.J. Vrancea.
La ora actuală, la nivelul comunei sunt înregistraţi agenţi economici:
AGENŢI ECONOMICI NR.
societăţi comerciale S.R.L.        7
instituţii cooperative                  -
persoane fizice                          12
Zona este specifică pentru cultivarea de: cereale boabe, cartofi, floarea soarelui, fructe, viţă de vie, alături de creşterea animalelor mai ales ovine, porcine şi bovine.
Fondul funciar al comunei se prezintă astfel : Teren agricol Suprafaţă(ha)
teren arabil        Păşuni           Fâneţe          Vii           Livezi      TEREN NEAGRICOL SUPRAF(HA)
  3100                    620                  1           922              62                               62

păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră:        Ape     Drumuri  zone construite (intra si extravilan)
2797                                                                           38          177                    185
terenuri neproductive
           19
Populaţia comunei se ocupă în proporţie foarte mare cu agricultura şi creşterea animalelor.

IV.4.3. CONTEXTUL SOCIAL
Elevii școlii noastre sunt copiii locuitorilor din Păunești și Viișoara. Foarte rar sunt elevi care merg să studieze în ciclul primar sau gimnazial la școlile din Adjud.
Problemelor sociale li se acordă atenţie sporită la nivel local şi naţional, iar programele de combatere a violenţei, a consumului de droguri şi de alcool şi-au dovedit eficienţa. Factori sociali  fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţii de învăţământ;  creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea ratei infracţionalităţii în rândul tinerilor, creşterea ratei divorţialităţii;  oferta educaţională adaptată intereselor elevilor;  aşteptările comunităţii de la şcoală;  rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare instituţională;  cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii educaţionale.
Comuna Păunești este situată la 15 km de orașul Adjud şi 40 km de oraşul Focșani, având o populație de aproximativ 5800 de locuitori. Potențialul economic este dat de agricultură, viticultură și pomicultură, activități comerciale. Puțini dintre locuitorii satului merg la serviciu în Adjud și Focșani.
Aspecte demografice
Evoluţia demografică: ANUL         NR.LOCUITORI
                                      2000                      5100
                                      2006                      5600
                                      2015                      6575
Din analizele studiului efectuat de Primăria comunei Păunești, reiese că numărul de locuitori este în creștere pe când numarul de elevi in scădere.

IV.4.4. CONTEXTUL TEHNOLOGIC
Tehnologia are un rol foarte important în asigurarea calităţii şi a eficientizării procesului de învăţământ. Forma cea mai importantă a contextului tehnologic o reprezintă tehnologia informatică. În acest sens încercăm să motivăm toate cadrele didactice pentru a urma cursuri de perfecţionare şi de operare PC. Școala dispune de un laborator cu 40 calculatoare. În cancelarie este un calculator conectat la internet și un multifuncţional care deservesc cadrele didactice. În fiecare sală de clasă din corpul A (unde funcţionează 9 clase de gimnaziu) există un calculator conectat la internet. De asemenea sunt şi două multifuncţionale la care se realizează material suplimentar pentru activitățile didactice și extrașcolare. De asemenea în corpul B unde funcționează CDI exista un calculator și o multifuncțională De asemenea, fiecare clasă este dotată cu calculator conectat la internet.
Şcoala este situată la drum judeţean ( D.J. 252), asfaltat.
Comuna este conectat la reţeaua de apă iar pentru canalizare există proiecte în acest sens. Din discuţiile avute cu autorităţile locale, ni s-a comunicat că aceste lucrări vor începe în anul 2017.

IV.4.5. CONTEXTUL ECOLOGIC
Programul naţional de protecţie a mediului devine din ce în ce mai important într-un spaţiu afectat în permanenţă de poluare. Apreciem că orice proiect care sprijină protecţia mediului este bine venit şi că educaţia ecologică trebuie să devină o componentă fundamentală în educarea tinerilor.
Împreună cu elevii organizăm activități de igienizare în curtea şcolii, în apropierea acesteia, dar şi în comună. S-au plantat pomi, s-au semănat iarbă şi flori. Vom continua să organizăm întâlniri cu reprezentaţi ai unor ONG-uri și fundații ce desfășoară activităţi de informare a elevilor cu privire la bolile secolului și pericolele care atentează la sănătatea lor.
Concluziile şi interpretările analizei PEST(E) sunt valorificate în elaborarea direcţiilor de acţiune strategică a Şcolii Gimnaziale Păunești pentru perioada octombrie 2016- octombrie 2020.

IV.5. ANALIZA SWOT a activităţii desfăşurate în Şcoala Gimnazială Păunești în anul şcolar 2015- 2016 scoate în evidenţă următoarele:
Puncte tari :
 Atmosferă destinsă, de încredere reciprocă;
 Cadre didactice interesate de creşterea prestigiului şcolii;
 Participarea cadrelor didactice la stagiile de formare continuă;
 O conducere preocupată de creşterea calităţii procesului didactic şi a bazei materiale;
 Existența Legii Educaţiei Naționale–reformarea sistemului de învăţământ printr-un demers educativ centrat pe elev (competenţe, egalitate de şanse, trasee educaţionale individualizate);
 Încurajarea participării la învăţământul obligatoriu;
 O bună inserţie a absolvenţilor în reţeaua liceală;
 Numeroase activităţi extraşcolare şi extracurriculare organizate în şcoală şi în afara ei (,,Şcoala Altfel’’ – „Să știi mai multe, să fii mai bun!”);
 Derularea unor acţiuni şi programe menite să stimuleze capacităţile creatoare ale elevilor;
 Buna colaborare în cadrul echipei manageriale cât şi cu colectivul de cadre didactice;
 Existenţa soft-urilor educaţionale de cultură generală şi de specialitate;
 Existenţa laboratorului de informatică;
 Existenta unor spaţii de învăţământ corespunzătoare desfăşurării în condiţii optime a cursurilor ;
 Buna colaborare cu reprezentanții Primăriei şi ai Poliţiei;
 Relații foarte bune de colaborare cu ISJ Vrancea;
Puncte slabe:
 Resursele financiare sunt folosite corespunzător, în acord cu politicile şi obiectivele
 Insuficienta colaborare a părinţilor cu şcoala;
 Numărul foarte mic de elevi ce constituie efectivele claselor;
 Lipsa motivaţiei învăţării la elevi;
 Insuficienta utilizare a mijloacelor didactice moderne;
 Uzura fizică şi morală a unei părţi din materialul didactic existent în şcoală;
 Lipsa unei săli de sport;
 Lipsa manualelor la unele discipline;
 Existenţa unor elevi cu rezultate slabe la învăţătură și disciplina;
 Comunicarea deficitară cu părinții elevilor „problemă”;
 Absențe nemotivate;
 Dificultăţi în finanţarea proiectelor, activităţilor educative, dezvoltarea lor fiind o condiţie a unui învăţământ modern şi eficient, pe toate laturile sale – formale, informale, nonformale;
20
unităţilor şcolare, cu interesele elevilor, respectându-se prevederile legale;
 Există interes crescut al cadrelor didactice pentru propria formare și dezvoltare profesională, pentru participare la programe naţionale şi europene.
Oportunităţi :
 Cursuri de formare pentru profesori în programe convenabile;
 Preocuparea şi sprijinul conducerii comunităţii locale pentru dezvoltarea bazei materiale;
 Alocarea unor sume de către M.E.N. pentru dezvoltarea bazei materiale şi posibilitatea de a accesa surse de finanţare;
 Colaborare bună între Primărie, Consiliul local şi Şcoală;
 Implicarea în proiecte şcolare județene, interjudețene și naţionale dă posibilitatea de a completa formarea elevilor prin activităţi pe placul şi în interesul acestora;
 Posibilitatea desfăşurării orelor la diferite discipline în laboratorul de informatică; folosirea softului educaţional sporeşte eficienţa şi atractivitatea activităţilor didactice;
 Comunitatea locală manifestă un interes crescut faţă de rezolvarea problemelor școlii;
 Posibilitatea îmbunătăţirii bazei materiale şi realizarea unor programe de dezvoltare instituţională prin accesarea unor programe europene.
Ameninţări:
 Lipsa mijloacelor relevante de motivare şi a cadrelor didactice;
 Insuficienţa fondurilor alocate şcolii;
 Creşterea numărului de elevi ai căror părinţi pleacă în străinătate;
 Existenţa şi proliferarea unui mediu negativ al educaţiei informale, care promovează valori contrare celor ale şcolii;
 Menţinerea crizei economice;
 Lipsa de atractivitate a şcolii în general pentru marea majoritate a elevilor;
 Scăderea numărului de copii din comunitate;
 Curriculum prea aglomerat raportat la numărul de ore alocat fiecărei discipline;
 Conservatorismul didactic;
 Mass – media și folosirea excesivă a computerului de către elevi;
 Degradarea mediului social din care provin elevii (scăderea posibilităţii financiare, destrămarea unor familii, violenţa în familie, plecarea părinţilor în străinătate în căutarea unui loc de muncă etc.);
 Dezinteresul unor părinţi pentru viaţa şcolară a copilului lor;
 Scăderea interesului pentru informare;
 Prejudicii de imagine, morale și fizice aduse de mass - media școlii românești;
 Slaba motivaţie financiară a personalului didactic;
 Insuficientă conştientizare a părinţilor copiilor privind rolul lor de principal partener educaţional al şcolii.

IV.6. RELAŢIA CU COMUNITATEA
Nevoia de racordare a educaţiei la viaţǎ, la cerinţele şi exigenţele societǎţii contemporane impune tot mai mult parteneriatul dintre şcoalǎ şi autoritǎţile locale, pǎrinţii elevilor, agenţi economici, ISJ, CCD, fundaţii, instituţii de învǎţǎmânt.
Parteneriatul dintre şcoalǎ şi familie s-a materializat prin relaţii bune de colaborare, prin acţiuni comune între cei 2 factori. Prin intermediul Comitetelor de pǎrinţi şi al Consiliului reprezentativ al pǎrinţilor, şcoala are o bunǎ colaborare şi comunicare cu pǎrinţii, aceştia implicându-se în rezolvarea unor probleme legate de baza materialǎ a şcolii, şcolarizarea elevilor şi îmbunǎtǎţirea frecvenţei acestora.
Poliţia Păunești participǎ activ la organizarea unor activitǎţi în parteneriat (derularea unor programe de combatere a delincvenţei juvenile, prevenire a traficului de persoane, educaţie rutieră) precum şi la întǎrirea stǎrii de disciplinǎ la nivelul şcolii.
Consiliul Local şi Primǎria Păunești au rǎspuns solicitărilor din partea şcolii în vederea asigurării fondurilor necesare pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea unitǎţii şcolare.
Parteneriatul cu autoritǎţile locale se bazeazǎ pe reciprocitatea intereselor şi pe sprijin, acesta nerezumându-se doar la aspecte financiare.
Au fost derulate o serie de activitǎţi educative comune pe linie civicǎ, educaţie sanitarǎ, educaţie rutierǎ în colaborare cu Consiliul local, Primǎrie, Poliţie, Dispensarul Medical.

IV.7. CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
Managementul şcolii s-a schimbat în urmă cu 4 an, în această perioadă am redat imaginea şcolii în comunitate prin seriozitatea activităţilor desfăşurate de către elevi şi cadre didactice, atât prin cele curriculare, cât şi prin cele extracurriculare.
Am dorit, şi ne dorim în continuare, crearea unei identităţi a şcolii şi a unor tradiţii
Deviza: „Mâine să fii mai bun ca azi!”
Valori şi principii cultivate şi promovate în şcoală
Profesionalismul - a fi cel mai bun în domeniul său de activitate
Integritatea – a avea puterea interioară de a spune adevărul, de a acţiona onest în gând şi în faptă
Cooperarea – a arăta grijă şi compasiune, prietenie şi generozitate faţă de ceilalţi
Respectul – a arăta consideraţie faţă de oameni, faţă de autorităţi, faţă de proprietate şi, nu în ultimul rând, faţă de propria persoană
Responsabilitatea – a duce la îndeplinire cu consecvenţă obligaţiile care revin fiecăruia, asumarea răspunderii pentru propriile acţiuni
Autodisciplina – a avea control asupra propriilor acţiuni, cuvinte, dorinţe impulsuri şi a avea un comportament adecvat oricărei situaţii; a da tot ce ai mai bun în orice împrejurare

Climatul organizaţional
Se caracterizează printr-un ethos profesional reprezentat de un ansamblu de trăsături având ca valori dominante cooperarea, munca în echipă, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, ataşament faţă de profesie, entuziasm şi dorinţa de afirmare. Regulamentul de ordine interioară a fost elaborat prin consultarea tuturor factorilor interesaţi şi prin respectarea normelor din Regulamentul de Organizarea si Funcţionare a Unităţilor de învăţământ Preuniversitar. În conţinutul Regulamentului de Ordine Interioară sunt cuprinse norme privind activitatea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului auxiliar şi a personalului nedidactic. În ceea ce priveşte climatul organizaţional putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi angajare, relaţiile dintre cadre fiind colegiale, de respect şi de sprijin reciproc. În cadrul organizaţiei şcolare se desfăşoară două activităţi de bază aflate într-o permanentă interdependenţă, distingându-se în acelaşi timp prin caracteristicile fiecăreia: activitatea managerial-administrativă şi activitatea pedagogică-educaţională susţinute de reglementări normative de ordin extern (emise de Ministerul Educaţiei Naţionale, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea etc). Directorul şcolii are o atitudine asertivă, democratic, de încredere în echipa de lucru, este receptiv, cooperant, comunicativ, dinamic, obiectiv, cu respect faţă de realizările organizaţiei şi a nevoilor ei, colaborează bine cu membrii colectivului, ţine seama de sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea disfuncţiilor semnalate în activitatea şcolii. Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv- educativă şi în conduita cadrelor didactice.
Ţinte ale marketing-ului:

•  realizarea a cât mai multe proiecte şi programe educaţionale, în colaborare cu actori şi beneficiari ai educaţiei: autorităţi şi instituţii din comunitatea locală, O.N.G.-uri.
•  eficientizarea învăţământului prin optimizarea şi gestionarea adecvată a costurilor per elev.
•  adecvarea ofertelor şi serviciilor educaţionale la cerinţele pieţei şi la nevoile reale ale comunităţii.
•  promovarea imaginii instituţiei prin mediatizare, publicaţii, studii, analize, relaţiile cu publicul etc.
•  realizarea de venituri extrabugetare pentru finanţarea proiectelor proprii.

Comunicarea internă:
Grupuri ţintă: personalul didactic, nedidactic şi auxiliar
Forme de comunicare:
Comunicare formală:
 comunicare verbală: întâlniri de lucru în plen, pe comisii, ateliere de lucru ş.a.
 comunicare scrisă/virtuală: informări, decizii, fişa postului, note de serviciu;
 consultanţa: individual, pe echipe;
 comunicare nonformală: seminarii, simpozioane, conferinţe, lansări de reviste, schimburi de experienţă ş.a.

Comunicarea externă
Grupuri ţintă privind comunicarea externă: autorităţile şi comunitatea locală, mass-media, factorii de decizie politică etc.
Medii de comunicare utilizate: mass-media, pagini web, postere, afişe, broşuri, pliante, evenimente educaţionale cu impact în rândul populaţiei (dezbateri, expoziţii, festivaluri cu public etc), publicaţii ale instituţiei.
Ţinte privind comunicarea:
 eficientizarea comunicării externe;
 „deschiderea” spre exterior (clientul/beneficiarul să fie informat şi să valorifice oportunităţile de educaţie oferite);
 extinderea şi valorificarea mediilor de comunicare;
 valorizarea imaginii şcolii în comunitate. Finalităţi educaţionale Unitatea de învăţământ preuniversitar, Şcoala Gimnazială Păunești, are ca finalităţi educaţionale în formarea personalităţii umane:
 formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii;
  valorizarea propriilor experienţe în scopul unei orientări profesionale optime pentru piaţa muncii şi/sau pentru învăţământul liceal
  dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri socioculturale diferite: familie, mediu profesional, prieteni etc.
 dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe;
 cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieţi de calitate;
  formarea autonomiei morale.


V. VIZIUNEA ŞCOLII Ne propunem să devenim una din școlile de prestigiu din județul Vrancea, apreciată de către elevi, părinți și comunitatea locală pentru eficiența activității instructiv- educative, asigurarea condițiilor materiale necesare unui învățământ de calitate, asigurarea egalității șanselor tuturor elevilor, pentru rezultate deosebite în activitatea de performanță și pentru ancorarea școlii în comunitatea locală și europeană.
VI. MISIUNEA ŞCOLII Școala noastră va fi o școală cu ferestre deschise către comunitate, în care abilitățile și competențele elevilor vor fi descoperite, dezvoltate și promovate, ca prim pas în integrarea lor în societate.
 VIII. ȚINTE STRATEGICE
Pornind de la misiunea și viziunea școlii, de la rezultatele diagnozei și autoevaluării, am formulat următoarele ținte și opțiuni strategice, în vederea dezvoltării şi modernizării instituţionale a Şcolii Gimnaziale Păunești în perioada 20l6-2020:
1. Asigurarea creșterii calităţii în educaţie pentru toate domeniile și toți indicatorii din standardele de evaluare periodică a unităților de învățământ
2. Prevenirea eşecului şcolar şi creşterea performanţei elevilor prin reforma şi personalizarea procesului instructiv – educativ
3. Asigurarea finalitaţilor educaţionale
4. Dezvoltarea personal şi profesională a cadrelor didactice
5. Păstrarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale şi generalizarea accesului la informaţia
electronică

ŢINTE ŞI OPŢIUNI STRATEGICE 2016-2020
ŢINTE STRATEGICE
OPŢIUNI STRATEGICE
1. Asigurarea creșterii calităţii în educaţie pentru toate domeniile și toți indicatorii din standardele de acreditare și evaluare periodică a unităților de învățământ
1. Opţiunea curriculară:
a. Asigurarea cadrului instituţional pentru calitate în educaţie.
b. Optimizarea sistemului de evaluare, prin utilizarea criteriilor de calitate şi a descriptorilor de performanţă.
2. Opţiunea – resurse materiale şi informaţionale:
Popularizarea documentelor de politică educaţională şi a finalităţilor lor pe nivele de şcolarizare,în vederea aplicării eficiente a acestora.
3. Opţiunea – resurse umane:
Asigurarea asistenţei manageriale şi de specialitate pentru cadrele didactice din şcoală în vederea implementării SCIM şi a tuturor procedurilor operaționale
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea:
Colaborarea dintre I.S.J. Vrancea, Consiliul Naţional pentru Curriculum, A.R.A.C.I.P., Institutul de Ştiinteale Educaţiei pe probleme de curriculum şi C.N.E.E.
2. Prevenirea eşecului şcolar şi creşterea performanţei elevilor prin reforma şi personalizarea procesului instructiv – educativ
1. Opţiunea curriculară:
Dezvoltarea şi proiectarea ofertei curriculare în raport cu particularităţile individuale ale elevilor, cu cerințele pieții forței de muncă şi dezideratele comunităţii
2. Opţiunea – resurse materiale şi informaţionale:
Asigurarea fondurilor necesare pentru achiziţionarea de noi materiale didactice şi mijloacele de învăţământ
3. Opţiunea – resurse umane:
Stimularea cadrelor didactice pentru parcurgerea unor programe de abilitare în utilizarea lucrului diferenţiat
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea:
Promovarea în comunitate a preocupărilor şcolii pentru personalizarea actului instructiv-educativ în vederea prevenirii eşeului şcolar.

3. Asigurarea finalitaţilor educaţionale
1. Opţiunea curriculară:
Abordarea unei politici educaţionale pentru cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieţi de calitate
2. Opţiunea – resurse materiale şi informaţionale:
Popularizarea documentelor de politică educaţională şi a finalităţilor lor în vederea aplicării eficiente a acestora.
3. Opţiunea – resurse umane:
Asigurarea asistenţei manageriale şi de specialitate pentru cadrele didactice din şcoală în vederea asigurării finalităţilor educaţionale
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea:
Proiecte educaţionale
4. Dezvoltarea personală şi profesională a cadrelor didactice
1. Opţiunea curriculară:
Promovarea unei politici de personal care să asigure creşterea calităţii şi eficienţa activităţii.
2. Opţiunea – resurse materiale şi informaţionale:
Promovarea ofertanţilor care livrează programe adaptate, focalizate pe introducerea schimbărilor în educaţie, mai ales în domeniul dezvoltării personale
3. Opţiunea – resurse umane:
Identificarea nevoilor reale de pregătire ale cadrelor didactice, stimularea participării acestora în programe de formare continuă, în vederea creşterea calităţii resurselor umane angajate în școală, în vederea îndeplinirii scopurilor educaţionale şi asigurarea calităţii în învăţământ, în vederea îmbunătățirii relațiilor dintre colegi și dintre profesori și elevi, în vederea creșterii gradului de satisfacție în raport cu activitățile desfășurate la școală
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea:
Mediatizarea în comunitate a rezultatelor deosebite obţinute de către cadrele didactice în desfăşurarea activităţilor instructiv-educative școlare si extrașcolare
5. Păstrarea şi modernizarea bazei tehnico-materiale şi generalizarea accesului la informaţia electronică
1. Opţiunea curriculară:
Tematica orelor educative va cuprinde aspecte ce ţin de păstrarea bazei material a şcolii.
2. Opţiunea – resurse materiale şi informaţionale:
a. Proiecte de buget fundamentate care să acopere cheltuielile de întreţinere şi reparaţii;
b. Procurarea de fonduri extrabugetare;
c. Aplicarea prevederilor regulamentului de ordine interioară pentru recuperarea pagubelor produse de elevi
d. Demersuri pentru funcţionarea tuturor calculatoarelor
3. Opţiunea – resurse umane:
a. Asumarea răspunderii personalului didactic privind păstrarea patrimoniului şcolii;
b. Implicarea membrilor CA în gestionarea bunurilor şi recuperarea pagubelor.
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea:
a. Colaborarea cu comitetele de părinţi ale claselor;
b.Implicarea Consiliului Reprezentativ al Părinţilor în identificarea de noi surse de finanţare.

VII.1 Asigurarea creșterii calităţii în educaţie pentru toate domeniile și toți indicatorii din standardele de evaluare periodică a unităților de învățământ
Această țintă își propune ca acțiuni majore:
a. Reconsiderarea strategiei de dezvoltare instituțională, care trebuie să pornească de la nivelul
managementului. Cele 5 funcţii ale managementului (Fayol) au nevoie de îmbunătăţire.
PREVEDEREA, ca funcţie care estimează, intuieşte, descoperă tendinţele de evoluţie a variabilelor sistemului şi dirijează sistemul în sensul obţinerii de rezultate optime în contextul evoluţiei anticipate, trebuie îmbunătăţită prin :
 stabilirea clară a priorităţilor pe termen scurt, mediu şi lung;
 definirea clară a etapelor de dezvoltare;
 elaborarea planurilor corespunzătoare dezvoltării;
 alocarea adecvată a resurselor umane, materiale, financiare şi informaţionale.
PLANIFICAREA :
 trebuie organizată, clar definită şi riguros respectată;
 obiectivele, strategia şi politicile trebuie comunicate fără ambiguităţi;
 trebuie să presupună conştientizarea şi acceptarea schimbărilor.
ORGANIZAREA
Funcţia de organizare reprezintă componenta cea mai complexă a managementului. Aportul său se manifestă în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor rezultate ca urmare a manifestării funcţiei de previziune. Mai mult, are menirea să indice “cum să facă” organizaţia pentru a atinge obiectivele prestabilite. Această funcţie trebuie să:
 delimiteze clar compartimetele şi relaţiile dintre acestea prin organigramă;
 stabilească relaţiile dintre compartimente pentru a asigura unitatea de conducere şi cooperarea adecvată;
 definească sistemul informaţional.
COORDONAREA presupune mamagementul resursei umane, care trebuie îmbunătăţită în domeniile:
 managementul carierei;
 evaluare.
CONTROLUL
Funcţia de control-evaluare presupune un ansamblu de acţiuni prin care se urmăreşte în ce măsură rezultatele (performanţele) obţinute sunt identice cu nivelul lor prestabilit prin standarde. Mai mult, urmărirea sistematică a concordanţei dintre rezultate şi programări, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, anticiparea consecinţelor, care pot decurge în cazul nerealizării ei, permite să se ia măsurile cele mai potrivite, care să asigure funcţionalitatea, indiferent de natura influenţelor şi de locul unde se desfăşoară.
Pe această componentă trebuie:
 să se implementeze Sistemul de Control Intern Managerial ( OMFP 946/2005);
 să se nominalizeze, pe compartimente, prin decizie, persoanele care să monitorizeze activităţile specifice;
 să se elaboreze proceduri specifice de control;
 să se asigure feedback-ul corespunzător constatărilor controlului;
 să se creeze un climat care să încurajeze performanța şi calitatea;
 să se promoveze și împărtășească bunele practici;
 să se asigure creșterea calității actului educațional prin fundamentarea procesului decizional pe evidențe și pe valoare adaugată.
b. Cresterea calității educației oferită de şcoala noastră prin:
 elaborarea strategiei Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității;
 elaborarea procedurilor de monitorizare și îmbunătățire continuă în spirala calității;
 colaborare eficientă a Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității cu conducerea şcolii;
 colaborare eficientă a Comisiei de Evaluare și Asigurare a Calității cu comisiile metodice;
 identificarea punctelor slabe și a amenințărilor și transformarea lor în ținte strategice prin care să se îmbunătățească mereu planurile operaționale;
 implicarea efectivă a unui număr căt mai mare de cadre didactice în procesul de autoevaluare instituţională în vederea conștientizării rolului fiecărui individ în cadrul organizației și responsabilizării lor în implicarea decizională.

VII.2 Prevenirea eşecului şcolar şi creşterea performanţei elevilor prin reforma şi personalizarea procesului instructiv – educativ
Reforma şi personalizarea curriculum-ului impune ca prioritate în perioada 2016-2020 armonizarea componentelor acestuia în vederea recuplării învăţământului la nevoile de calificare resimţite în economie, administraţie, viaţă socială şi cultură. În contextul actual socio-economic şi politic misiunea şcolii se identifică cu opţiunea pentru modernitate şi performanţă.
Deschiderea continuă a societăţii româneşti spre valorile democratice internaţionale coroborate cu provocările globalizării economiei mondiale şi de integrarea în Uniunea Europeană creează numeroase oportunităţi in ceea ce priveşte mobilitatea forţei de muncă şi abordarea (prin planul de şcolarizare) unor specializări profesionale specifice societăţii tehnologice şi informaţionale moderne. Componentele curriculum-ului trebuie să asigure practicarea unui învăţământ care să profileze caractere şi să asigure formarea tânărului apt să facă faţă schimbărilor rapide.
Proiectarea curriculară, pentru perioada 2016-2020 are în vedere următoarele obiective strategice:
 asigurarea egalităţii şanselor pentru toţi absolvenţii (promovarea examenelor nationale);
 asigurarea tehnicilor de învăţare individuală necesare pe parcursul întregii vieţi;
 realizarea de programe de studiu personalizate şi atractive pentru disciplinele opţionale oferite;
 proiectarea disciplinelor opţionale pe parcursul unui semestru, a unui an şcolar sau pe întreg ciclu de învăţământ după următoarea schemă principală de elaborare:
o argument;
o obiective de referinţă şi activităţi de învăţare;
o listă de conţinuturi;
o modalităţi de evaluare;
 desfăşurarea procesului educativ în mod diferenţiat şi într-un mod atractiv;
 asigurarea unui program de pregătire suplimentară a elevilor;
 corelaţia funcţională între discipline şi arii curriculare;
 flexibilitatea evaluărilor (initiale, pe parcurs şi sumative);
 implicarea tuturor elevilor în activităţi extraşcolare, pentru dobândirea încrederii în sine şi în reuşita personală şi transpunerea acestora în procesul de învăţare;
 predare şi asistenţă la ore cu echipe formate din profesori de specializări apropiate pentru dinamizarea activităţii şi asigurarea interdisciplinaritaţii;
 educaţia în spiritul comunicării interculturale, educaţia informaţională, educaţia economică, educaţia antreprenorială, educaţia juridică, educaţia moral-civică, estetică şi cultivarea sensibilităţii.

VII.3. Asigurarea finalitaţilor educaţionale
Personalitatea copilului de desăvârşeşte printr-un proces de durată. Desfăşurarea lui pe parcursul şcolarizării în ciclul primar şi gimnazial are ca punct terminus exprimarea opţiunii în ceea ce priveşte continuarea studiilor. Acesta este un act de maturitate cu profunde semnificaţii.
Obiectivele strategice în formarea potentialului uman reprezentat de elevii care optează pentru unitatea noatră şcolară sunt:
 întărirea suportului şi statutului social al elevului;
 crearea condiţiilor cele mai optime funcţionării instituţiei de învăţământ pentru asigurarea bunăstării elevilor (a unui climat şcolar de sigurantă fizică şi psihică)
 formarea autonomiei morale şi iniţiativei proprii în alegerea carierei;  dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe;
 cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieţi de calitate;
 formarea în spiritul cunoaşterii şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnitaţii şi toleranţei, a schimbului liber de opinii intr-o societate democratică.
 adaptabilitatea la schimbare şi la ritmul ei;
 stimularea potenţialului creativ, intuitiv şi imaginativ;
 dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri sociale (familie, mediu şcolar, mediu profesional);
 decizia personală în asumarea riscului; activitatea in echipă, colaborarea, evaluarea şi reevaluarea rezultatelor, responsabilitatea pentru o activitate realizată;
 promovarea valorilor moral-civice, culturale specifice societăţii democratice;
 formarea responsabilităţii pentu propria dezvoltare şi sănătate;
 crearea capacităţii de evaluare a colectivului, a membrilor lui şi a propriei persoane;

VII.4. Dezvoltarea personală şi profesională a cadrelor didactice
Nevoile de formare a personalului sunt extrem de diversificate şi cuprinzătoare şi se referă la conceptual modern de formare continuă şi la educaţia pe parcursul întregii vieţi.
Întreaga activitate are ca scop final asigurarea formării centrate pe elevi, abordarea interdisciplinară, utilizând metodele interactive, evaluarea de competenţe şi atingerea unor performanţe superioare.
Gestionarea şi reforma resurselor umane are următoarele obiective strategice:
 perfecţionarea cadrelor didactice în sensul caracterului formativ al învăţământului şi renunţarea la învăţământul teoretizat;
 folosirea metodelor eficiente de predare/învăţare (dezbateri participative, interactive) care presupun cunoaşterea potenţialului intelectual şi psihologic al fiecărui elev;
 organizarea formării continue a personalului didactic pe baze moderne;
 însuşirea deprinderilor de utilizare a tehnicii de calcul şi accesare a internetulului - colaborări cu cadre didactice din ţară şi străinătate pe diferite teme care să vizeze perfecţionarea învăţământului românesc;
 cadrele didactice vor fi capabile să folosească mijloace moderne şi, implicit, calitatea lecţiilor va fi mai bună;
 elevii şi profesorii vor beneficia de mijloace moderne de predare, iar accesul la Internet va uşura accesul la informaţie.
 valorificarea la maximum a cadrului legislative în domeniul formării şi perfecţionării cadrelor (accesul la programe naţionale şi internaţionale de pregătire profesională).
 forrnarea continuă a tuturor membrilor colectivului profesoral atât la nivelul unitătii şcolare cât şi prin centre specializate: Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic, Agenţia Natională pentru Programe Comunitare, Universităţi;
 formele de perfecţionare promovate:
o autoperfecţionare-studiu autoindus;
o cursuri prin corespondenţă (pachete informaţionale, proiecte, cursuri metodologice);
o perfecţionare în cadrul unor programe regionale, naţionale şi internaţionale.
 cunoaşterea fiecărui membru al colectivului printr-o observare atentă, analiza obiectivă a rezultatelor activităţii, distribuţia judicioasă a sarcinilor şi evaluarea periodică a rezultatelor;
 iniţierea de activităţi de consiliere şi orientare a cadrelor didactice raportate la proiectele unitaţii şcolare pe termen scurt şi mediu, a misiunii, obiectivului şi personalităţii unităţii şcolare;
 monitorizarea performanţelor obţinute de fiecare membru al colectivului şi cuantificarea lor în funcţie de competenţă, importanţa muncii ca bază pentru promovare profesională;
 crearea dimensiunii participative, investind în capacităţile fiecărui membru al colectivului, în posibilitatea de a desăvârşi "valori" în fiecare domeniu de activitate;
 creşterea rolului Consiliului de Administraţie, a Consiliului Profesoral şi a catedrelor in gestionarea şi formarea resurselor umane;

VII.5. Păstrarea şi modernizarea infrastructurii şi generalizarea accesului la informatia electronică
Păstrarea şi modemizarea bazei tehnico-materiale este unul din scopurile strategice prioritare pentru perioada 2016-2020. Aceasta presupune utilizarea cu maxim de eficienţă a cadrului normativ şi legislativ în ce priveşte descentralizarea şi autonomia instituţională.
Modernizarea infrastructurii existente se structurează pe trei direcţii principale şi are următoarele obiective strategice:
a) Investiţii de capital
Fondurile destinate cheltuielilor de capital în măsura în care acestea vor fi alocate vor fi dirijate către următoarele obiective de investiţii:
 Reamenajarea bibliotecii -CDI-
 Amenajarea unui teren de sport cu plasă de protecţie;
 Modernizarea curţii şcolare şi a spaţiilor verzi (coşuri de curte, brazi, flori);
 Repararea trotuarelor şi construirea unuia nou
 Dotări cu mijloace de învăţământ şi material didactic
o Asigurarea dotărilor necesare spaţiilor destinate activităţilor didactice, de instruire practică şi în spaţiile administrative are următoarele priorităţi:
 Aprovizionarea cu material bibliografic, manuale, reviste, etc.
 Achiziţionarea de echipament şi aparatură sportivă (laboratoare, sală educaţie fizică);
 Dotarea cu obiecte de inventor (table şcolare, videoproiectoare).
b) Sporirea resurselor financiare
Având în vedere situaţia economico-financiară la nivel macroeconomic este necesară dimensionarea finanţării asigurate de la bugetul de stat, de la bugetul local precum şi a veniturilor extrabugetare în raport cu cheltuielile reclamate de funcţionarea instituţiei pertru:
 eliminarea gradului de incertitudine a obţinerii veniturilor şi a riscurilor asociate;
 dimensionarea şi fundamentarea economicoasă, eficientă şi eficace a cheltuielilor;
 fundamentarea necesarului pentru investiţii şi realizarea achiziţiilor publice la nivelul celei mai avantajoase oferte sub raportul calitate/preţ;
 atragerea de finanţări externe (în principal de la Comunitatea Europeană) pe baza concursului de proiecte;
 finanţări din partea agenţilor economici şi a comitetelor de părinţi/asociaţia de părinţi;

În perioada 2016-2020 se previzionează o scădere a veniturilor extrabugetare.
Se vor identifica şi alte mijloace pentru atragerea de surse financiare pe bază de proiecte (studii de fezabilitate, analize economico-financiare pertinente) programe europene în funcţie de oportunităţile oferite de evoluţia mediului economic şi de facilităţile legislative.

VIII. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
Menţionăm că planurile operaţionale vor fi stabilite în conformitate cu rezultatele analizelor SWOT, care au evidenţiat următoarele nevoi:
 importanţa muncii în echipă şi participarea la decizie;
 necesitatea intăririi legăturilor între şcoală şi principalii actori ai comunităţii locale (Consiliul local, Poliţie, Biserică, părinţi, agenţi economici, ONG-uri,etc.);
 abilităţi sociale şi nevoi afective atât pentru elevi cât și pentru profesori;
 cooperarea între profesori – elevi – părinţi;
 diversificarea ofertei educaționale;
 formarea continuă a cadrelor didactice şi participarea lor la programe de dezvoltare
 pesonală;
 consilierea elevilor în probleme legate de orientare şcolarăşi profesională, dar şi în aspecte referitoare la viaţa de zi cu zi;
 dotarea cu echipamente IT şi materiale auxiliare;
 resurse de învăţare şi facilităţi logistice.
Din lista de nevoi enumerate mai sus considerăm că rezolvarea lor de către şcoală cu sprijinul comunităţii locale şi prin diferite programe în care aceasta s-ar putea implica, ar putea atinge, pe perioada derulării acestui plan de dezvoltare şcolară, toate ţintele strategice, după cum urmează:
 cooperarea dintre profesori - elevi - părinţi, dar şi consilierea elevilor ar putea crește motivația pentru învățare și performanță înaltă, darşi întărirea colaborării cu familia.
 rezolvarea problemelor de dotare cu echipamente IT şi materiale auxiliare ar asigura resursele de învăţare şi facilităţile logistice;
 creşterea calităţii actului educaţional prin diversificarea ofertei educaționale și prin formare continuă a cadrelor didactice ar asigura creșterea abilităților sociale ale elevilor, integrarea lor mult mai eficientă în echipe de învățare, proiectare sau muncă.
Orizont de timp – ţinte strategice Ţintă Orizont de timp
1. Realizare 2016-2017 și îmbunătățire în fiecare an până în 2020
2 Realizare 2016-2017 și îmbunătățire în fiecare an până în 2020
3 Realizare 2016-2017 și îmbunătățire în fiecare an până în 2020
4 Realizare 2016-2017 și îmbunătățire în fiecare an până în 2020
5 Realizare 2016-2017 și îmbunătățire în fiecare an până în 2020

VIII.1. OPŢIUNI MANAGERIALE
Întreaga activitate din şcoală va fi organizată astfel încât să se creeze în cadrul său un mediu educaţional profesionist, la standarde instrucţionale şi morale înalte. Contextul general actual şi direcţiile stabilite de documentele educaţionale în vigoare constituie premise solide de continuare a eforturilor pentru ca elevii să dobândească o pregătire generală bună, cunoştinţe aprofundate în domeniile legate de viitoarea carieră, deprinderi de muncă intelectuală pentru a putea învăţa pe tot parcursul vieţii, competenţe necesare inserţiei sociale şi profesionale.
Întregul proces de instrucţie şi educaţie al şcolii trebuie să fie centrat pe un set de valori care să se imprime şi să definească profilul moral şi acţional al elevilor noştri.
Demersul managerial are în vedere realizarea idealului educaţional propus de Legea Învăţământului şi de documentele de politică educaţională ale Ministerului Educaţiei Naționale. Din această perspectivă finalităţile unităţii noastre şcolare au în vedere formarea unui absolvent în măsură să decidă asupra propriei cariere, a dezvoltării sale intelectuale şi profesionale, activ integrat în viaţa socială.

VIII.2. DEZVOLTAREA CURRICULARĂ Principiile de elaborare a curriculum-ului vizează componentele de bază ale procesului de învăţământ şi reflect idealul educaţional al şcolii româneşti. Respectând principiul egalităţii şanselor, trunchiul comun asigură fiecărui elev dreptul la o educaţie şcolară comună, un fond de cunoştinţe de bază în temeiul cărora să promoveze cu success examenele de finalizare a studiilor şi concursurilor organizate la nivel naţional. VIII.3. TRUNCHIUL COMUN Însuşirea la nivel maximal a cunoştinţelor cerute de prograrnele şcolare şi îndeplinirea obiectivelor prevăzute de acestea trebuie să constituie preocuparea primordială a întregului colectiv didactic.
Fiecare comisie metodică va întocmi anual şi semestrial programe concrete care să asigure dobândirea cunoştinţelor şi capacităţi1or necesare prin:
- ore de consultaţii (aprofundarea temelor şi capitolelor care fac obiectul programelor de examen);
- elaborarea de materiale auxiliare (ghiduri de pregătire, culegeri de subiecte propuse);
- simulări de examene;
Trunchiul comun desăvârşeşte personalitatea adolescentului prin cultură generală orientaţi în dorneniile indicate în mod precis de Curriculum-ul Naţional şi dezvoltă capacitatea de a-ţi mobiliza propriile resurse.
Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculară au în vedere următoarele direcţii:
 afectarea numărului de ore pentru temele din prograrnele de invăţământ prevăzute de trunchiul comun în funcţie de necesarul impus, de realităţile obiective identificate la nivelul fiecărei clase şi de experienţa cadrului didactic (exemplu: la nivelul unei clase cu performanţe reduse se va putea opta pentru numărul maxim de ore exclusiv pentru a aprofunda obiectivele şi conţinuturile acoperite de trunchiul comun);
 curriculum-ul la decizia şcolii va propune elevilor ore de aprofundare sau extindere la disciplinele care constituie probe de examen;
 la clasele a VIII-a elevii şi părinţii vor fi informaţi lunar asupra stadiului pregătirii 1or pentru examenul de finalizare (pe baza rezultatelor obţinute la testările din materia prevăzută de programele pentru examene);
 stimularea creşterii responsabilităţii şcolii şi a elevului pentru calitatea şi finalitatea procesului educativ;
 asigurarea finalităţii curriculum-ului prin formarea unui absolvent autonom, activ, competent, motivat, capabil de opţiune şi decizie;

VIII.4. CURRICULUM-UL LA DECIZIA ŞCOLII
Din punct de vedere al politicii educaţionale a unităţii şcolare prin curriculumul la decizia unităţii şcolare se stimulează promovarea acelor valori şi practici sociale care să asigure individualizarea personalităţii instituţiei la nivel local, regional şi naţional şi să asigure succesul absolvenţilor săi.
Dezvoltarea curriculară trebuie să promoveze deschiderea interdisciplinară şi proiectarea centrării pe competenţe, creşterea transparenţei actului didactic şi "construirea" lui ca un răspuns la nevoile concrete ale comunităţii.
Competenţele generale (care se urmăreşte a fi formate la elevi pe parcursul treptei gimnaziale de
şcolaritate) precum şi competenţele specifice se stabilesc în funcţie de opţiunea, înclinaţiile şi interesul elevilor pentru identificarea carierei (continuarea studiilor ).
Curriculum-ul la decizia şcolii trebuie să realizeze inovaţia curriculară locală (la nivelul fiecărei catedre şi cadru didactic) şi flexibilizarea deciziei curriculare.
Opţiunile manageriale privind dezvoltarea curriculum-ului la decizia şcolii impun:
 elaborarea proiectului clasei (valabil pe 4 ani) pentru clasele a V-a, în care se conturează perspective disciplinelor opţionale;
 oferta globală de cursuri opţionale va cuprinde dublul numărului de ore faţă de posibilitatea de opţiune a elevilor;
 proiectarea ofertei disciplinelor opţionale ca "un tot unitar" respectând structura unităţii şcolare şi durata şcolarităţii în învăţământul gimnazial;
 proiectarea fiecărei discipline opţionale va conţine:
- argumentul;
- competenţe specifice;
- competenţe generale (pentru opţionalele propuse pentru întreg ciclul gimnazial);
- conţinuturi;
- valori şi atitudini;
- sugestii metodologice;
 proiectarea disciplinelor opţionale în funcţie de structura ofertei educaţionale (nivele de învăţământ), de resursele existente (materiale şi umane) şi de ţintele strategice pe teren scurt şi mediu;
 proiectarea ofertei curriculare implică întreg colectivul didactic coordonat de şefii de comisii metodice;
 predarea disciplinelor opţionale pe baze atractive uzându-se de strategii didactice noi şi de metode de evaluare performante;
 informarea corespunzătoare a părinţilor şi elevilor asupra rolului disciplinelor opţionale, a dezvoltării rutelor individuale de pregătire;
 disciplinele alese de elevi şi parinţi pentru a fi studiate sunt obligatorii pentru un an şcolar;
 dobândirea competenţelor de comunicare în limbi de circuculaţie internaţională se asigură prin studiul a doua limbi străine (limba engleză, limba franceză ) la clasele de gimnaziu;
 formarea unui absolvent compatibil cu societatea informatizată se realizează prin asigurarea cunoştintelor de utilizare a tehnicii de calcul şi de accesare a Internetului (oferta curriculară a unităţii şcolare propune studiul informaticii la nivelul maxim admis de planul de învăţământ);
 adaptarea permanentă a ofertei curriculare la nevoile de educaţie şi calificare resimţite la un moment dat şi compatibilizarea cu practicile sistemelor de învăţământ europene;
 transferul de experienţă, metode şi strategii didactice de la unităţi şcolare de acelaşi nivel din ţară şi din străinătate;
 compatibilizarea europeană a curriculum-ului prin programele internaţionale realizate şi cele care vor fi realizate prin Agenţia Naţională Pentru Programe Comunitare în perioada 2016-2020;
Pachetele de discipline opţionale vizează, formarea unui sistem de cunoştinţe, abilităţi, şi aptitudini care individualizează personalitatea absolventului şi îi asigură competenţa în următoarele domenii de interes:
1. Educaţia în spiritul comunicării interculturale
 dobândirea de competenţe de comunicare în limba engleză, limba franceză;
 familiarizarea cu valorile culturale internaţionale;
 accesul la informaţia ştiinţifică şi tehnologia modern;
 studiul unor discipline ca: informatica, matematica, chimia, geografia, discipline tehnologice, în limba franceză sau limba engleză;
2. Educaţia informaţională
 interpretarea informaţiei prin simularea proceselor virtuale şi în timp real;
 utilizarea echipamentului multimedia;
 proiectarea asistată de calculator;
3. Educaţia moral-civică
 drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;
 promovarea valorilor şi practicilor specifice democraţiei;
 drepturi şi îndatoriri cetăţeneşti;
4. Educaţia estetică şi dezvoltarea sensibilităţii
 rolul artei în formarea personalităţii individului.

IX. CONSULTAREA, MONITORIZAREA, EVALUAREA ȘI REVIZUIREA PROIECTULUI
În elaborarea planului am consultat :
 cadrele didactice în vederea stabilirii priorităților strategice care trebuie urmărite pentru realizarea misiunii pe care școala și-a asumat-o;
 reprezentanți ai părinților pentru a determina așteptarile acestora și modul în care acestea au fost atinse până acum; au fost reținute aspecte pe care părinții doresc să le ameliorăm și să le dezvoltăm în etapele următoare;
Consultările au fost realizate în perioada iunie – septembrie 2016, în perioada de elaborare a proiectului.
Activitățile de monitorizare și evaluare vor viza următoarele aspecte:
 întocmirea setului de date care să sprijne monitorizarea realizării țintelor, etapă cu etapă (datele și informațiile sunt colectate în “baza de date a școlii”);
 analiza informațiilor privind atingerea țintelor;
 evaluarea progresului în atingerea țintelor, adică gradul de avansare în raport cu obiectivele și termenele propuse;
 costurile – concordanța/neconcordanța dintre ceea ce am planificat și ceea ce am obținut;
 calitatea – nivelul atingerii cerințelor din standardele de calitate;
Monitorizarea se va realiza prin :
 deciziile curente – referitoare la derularea concretă a acțiunilor, în cazul “problemelor bine structurate”;
 rezolvarea de probleme – adică elaborarea deciziilor în cazul “problemelor structurate impropriu”;
 stilul managerial – alternarea stilurilor manageriale iîn functie de situațiile concrete;
 etc.
Monitorizarea de tip managerial. Cea mai frecventă formă de monitorizare pe care o vom folosi va fi cea de tip managerial, adică vor fi monitorizați indicatorii :
 eficacitate – indicatorii care arată atingerea finalităților propuse;
 economicitate – indicatorii care arată nivelul consumului de resurse;
 eficiență – indicatorii care arată relația dintre eficacitate și economicitate;
 efectivitate – aspectele care arată dacă ceea ce facem este chiar ceea ce trebuie să facem;
În asociere cu acești indicatori, vom monitoriza frecvent gradul de satisfacție al beneficiarilor serviciilor educațioanle oferite de școala noastră.
Monitorizarea inovației. Vom folosi de asemenea și acest tip de monitorizare, având în vedere ca inovația, creativitatea reprezintă o cale esențială de asigurare a calității educației:
 măsura în care personalul școlii (cadre didactice, personal auxiliar, personal nedidactic), părinți, elevi, actori educaționali din comunitate s.a. adoptaă/participă/inițiază procese de schimbare;
 măsura în care cei implicați corectează/remediază și îmbunătățesc/crează o anumită schimbare, în concordanță cu cerințele din standardele de calitate;
Datele și informațiile colectate pe baza monitorizării vor fi valorificate pentru evaluarea propriu-zisă: stabilirea gradului de atingere a obiectivelor propuse, gradul de implicare a actorilor educaționali, impactul asupra mediului intern și cel extern, nivelul costurilor, oportunitatea continuării/dezvoltării/diversificarii acțiunilor.
Planurile operationale vor fi monitorizate de echipa de cadre didactice care au contribuit la realizarea acestora. Membrii comisiilor metodice își vor evalua activitatea, în orizontul sarcinilor care le revin din planurile operaționale, cel putin o dată la sfârșitul semestrelor. Concluziile reieșite din evaluarea realizată la nivelul comisiilor vor fi incluse în raportul anual, privind starea învățământului din unitatea noastră, și se vor stabili măsuri corective și ameliorative. Consiliile profesorale de la sfârșitul semestrelor I și II vor analiza gradul de atingere a obiectivelor din planurile operaționale asociate semestrului încheiat.
Directorul școlii este răspunzător de realizarea obiectivelor din plan și are datoria de a interveni pentru implementarea de măsuri de optimizare și stabilirea direcțiilor de acțiune.
Revizuirea planului se va face, de regulă, la inceputul anului școlar, în lunile septembrie – octombrie, pe baza concluziilor desprinse din Raportul privind starea învățămaântului în școală, în anul școlar încheiat, și pe baza propunerilor făcute de beneficiarii directi și indirecti ai școlii.